Local

Într-un sat uitat, o bisericã cu hramul Sf. Parascheva stã sã cadã. La Iasi, s-au strâns miliarde în numele Cuvioasei, dar în borcanul cu donatii de la Rosiori, doar 651 lei | VIDEO

CONTRAST… Pe cât de mare si luminoasã este sãrbãtoarea Sfintei Cuvioase Parascheva si pe cât de multi credinciosi, din Vaslui si de pretutindeni, îsi pun nãdejdea în ea, pe atât de posomorât si stins pare destinul unuia dintre putinele lãcasuri vasluiene, închinate Ocrotitoarei Moldovei. Într-un sat al comunei Bunesti-Averesti, Rosiori, sãrbãtoarea din mijlocul lui octombrie a adus bucuria hramului, dar si tristetea cã biserica mult nu mai are pânã se va prãbusi. Fãcutã de bunicii locului prin 1937-1940, din vãlãtuci cu paie, dupã posibilitãtile acelor timpuri grele, constructia abia îsi mai tine zidurile pe verticalã, din cauza vechimii, umezelii si a mucegaiului. Sãtenii au strâns niste bani, iar preotul paroh vrea sã o refacã urgent, însã este nevoie de la Primãrie de stabilirea exactã a situatiei juridice a terenului si a clãdirii, în asa fel încât sã se treacã într-o zi la treabã. Pânã atunci, pe 14 octombrie, de ziua hramului, sãtenii au fãcut o petrecere cu donatii. Numai cã în Rosiori abia dacã mai sunt vreo 60-70 de locuitori, iar în borcanul cu donatii s-au strâns doar 651 de lei pentru repararea bisericii. Buni si aceia, spune clopotarul voluntar al bisericii, domnul Petricã.

A fost marea sãrbãtoare a Sfintei Cuvioase Parascheva si întreaga zonã s-a lãsat învãluitã în emotia specialã din ziua de 14 octombrie. În inima toamnei, Iasiul, prin pelerinajul la Sfintele Moaste, devine capitala spiritualã a crestin-ortodocsilor. În acest timp, undeva într-un cãtun al judetului Vaslui, Ocrotitoarea Moldovei aduce bucurie pentru o mânã de sãteni, câti au mai rãmas sã locuiascã în satul Rosiori, din comuna Bunesti-Averesti. Biserica lor are hramul Sfintei Cuvioase Parascheva. În lãcasul care pare a fi singural în judetul Vaslui, în sensul cã, oricine îl vede, nu crede cã mai este o bisericutã atât de necãjitã ca aceasta, s-a tinut de ziua hramului o slujbã frumoasã. „Foarte plãcutã a fost slujba tinutã de pãrintele nostru. Au fost multi oameni. Peretii sunt jilavi, coscoviti, iar acoperisul e cam gata sã cadã. Ce sã facem? E veche. Din cauzã cã s-a dat cu vopsea ca sã se mai întreținã un pic curãtenia, peretii din ceamuri, adicã lut cu paie, nu au mai putut respira. E umezealã multã. Acoperisul abia se tine. Avem si clopotnitã deasupra. Eu sunt clopotar voluntar. Pãrintele nostru vrea sã refacã biserica, iar oamenii au donat. S-au strâns ceva bãnuti, dar mai trebuie. Dacã Dumnezeu ne ajutã si Sfânta Paraschiva, poate reusim. Eu sunt din 1974 aici, în Rosiesti, si asa stiu biserica. Dar nãdãjduim, dacã vor fi donatori cu suflet mare, sã ne ajute. Pãrintele nostru e un preot foarte bun si inimos si vrea sã o refacem. Si la Primãria Bunesti-Averesti sper sã fim ajutati cu documentele, ca sã se porneascã într-o zi reparatiile”, spune domnul Petricã, clopotarul în vârstã de 62 de ani.

Petrecerea cu substrat caritabil, de bun augur

Micutã si nesigurã cum este, biserica „Sfânta Cuvioasã Parascheva” din Rosiori este cea care însufleteste satul. De aceea oamenii locului nici nu si-ar închipui sã lase comunitatea fãrã lãcasul, fãrã sluijba de duminicã sau din zile de sãrbãtoare, tinutã dupã rânduiala parohiei cu trei sate în pãstorire. Poate de aceea, de ziua hramului, sãtenii au fãcut o petrecere moldoveneascã, punând la mijloc un borcan pentru donatii. Toti cei care au vrut, au putut dona fiecare dupã putintã, bani pentru repararea bisericii. Un consilier local, Constantin Iftene, cunoscut în Bunesti-Averesti pentru mesajul sãu cu un anume continut civic, a fost unul dintre cei care s-au implicat în organizarea evenimentului.

„Fiecare participant a donat cât a putut pentru refacerea bisericii. Unii au dat si un leu, altii mai mult, atât cât s-a putut, si e de apreciat”

DECLARATIA ORGANIZATORULUI… „Eu vreau sã le multumesc oamenilor care au fost la aceastã horã a satului Rosiori. A fost foarte frumos, pentru cã asa se face de hramul satului, cu un pic de bucurie pentru oameni, de voie-bunã. În Rosiori mai sunt, într-adevãr, doar vreo 60-70 de locuitori, dar sã stiți cã sunt oameni gospodari. Trebuie sã multumesc unor familii de fermieri de vazã în toatã zona, cum este familia Michiu, familia Rãmãscanu, familia Urzicã, familia Traian, care, de exemplu, ne-a dat si berbecutul de pus la protap, dar si alti oameni de omenie, care au contribuit la organizarea sãrbãtorii de Sfânta Parascheva. Fiecare participant a donat cât a putut pentru refacerea bisericii. Unii au dat si un leu, altii mai mult, dar fiecare a dat din cât a avut si e important. Eu am depus la primãria Bunesti-Averesti o solicitare pentru a se face „cadastrul” la Bisericã si a se da parohiei în administrare, în asa fel încât sã se poatã face proiect de reabilitare pentru bisericã. Poate, dacã vãd cum este situatia lãcasului din Rosiori, vin cãtre noi oamenii cu inima mare, care vor sã ajute biserica Sfânta Cuvioasã Parascheva”, a spus consilierul Constantin Iftene.

Cu mic, cu mare, s-a încins hora Rosiorilor în stradã. Oamenii au dansat, dar au si donat

CAM PUTIN… Petrecerea de hramul Rosiorilor a fost una tipic moldoveneascã. S-a încins hora pe o ulitã, care, dupã cum se vede din imagini, este asfaltatã, ceea ce este lãudabil pentru administratia locului. S-au prins la dans si tineri, bunici si copii, semn cã viatã curge firesc si linistit în acest cãtun. Dorinta oamenilor este sã îsi repare biserica, pentru cã, fãrã multe, spun ei, se poate trãi într-un sat vasluian, dar fãrã credintã, fãrã bisericã si fãrã sunetul clopotului din fiecare sãrbãtoare, nu. De aceea a pus fiecare în borcanul cu donatii atât cât a putut, strângându-se 651 de lei. O picãturã într-un ocean, ar spune unii, dar, totusi, picãtura aceasta poate fi un început.

8 comentarii

  1. Așa se toacă banii, lumea nu vrea să dea , dar până la urmă tot din buzunarele lor se iau banii
    Și măcar de-ar deveni proprietatea comunității, dar ea devine proprietatea „particulară” a BOR-ului

  2. Conducerea Bisericii incurajeaza vajnic pelerinajele la manastiri si hramuri mai insemnate, dar in felul acesta vita comunitatilor (parohiilor) dn lume se dilueaza pana la dezinteres total. In loc sa se roage in biserica in care au foost botezati, cununati, unde au fost asezati parintii lor inainte de ingropare, crestinii se strofoaca si alearga la manastiri indepartate, unde doneaza ceea ce ar reveni, de fapt, bisericii din parohia lor. Asa se petrece nu numai la Rosiori, ci peste tot. Vagabondajul religios a devenit o moda, crestinul fara domiciliu religios incarca cu parale serioase manastirea, iar pictura, cimitirul, gardurile bisericii si ale cimitirului din satul/parohia sa sunt in paragina. -Vaiii, ce frumos e la manastrirea … ce cladiri, ce curti, ce alei, ce pictura, ce strane ce sere de flori etc., sunt acolo…la noi, va de capul nostru…! Asa vorbesc toti ratacitii de pe drumurile spre manastire. In Rusia, odata cu schimbarea din 1917, milioanele de vagabonzi rusi au fost identificati si trimisi in localitatile de origine, unde au inceput (cu sila)o viata normala. In cardurile/hoardele de asa zis pelerini rusi, toti erau vagabonzi ,lenesi, murdari, bolnavi de felurile boli de lume, asasini fugiti de lege, hoti si prostituate, toti niste lenesi , incapabili de a duce o viata normala . Care erau prinsi iarasi pe drumuri, erau trimisi in Siberia . Milostivi, rusii din sate puneau de-ale gurii undeva intr-un colt ferit ,dar la vedere,iar pelerinii cutreiarau satele pentru a gasi de mancare. Pelerinii nostri actuali urasc comunitatea din care fac parte, nu vor sa aiba nicio legatura cu vecinii, cu preotul, cu problemele aproapelui, pe care il vad in fiecare duminica in biserica la rugaciune, sa-i cunoasca astfel necazurile si sa-l poata ajuta. Fuga de /aproapele/ despre care nu doresti sa stii nimic, pentru a nu-l ajuta, dispretul fata de vecinii intalniti la biserica….aceasta este motivatia falsului pelerinaj de astazi. In loc de /aproapele/ pe care trebui sa-l ajuti, falsul pelerin roman prefera /departele/ din bisericile manastiresti, pe care nu-l cunoaste, de care nu se apropie, pe care nu-l ajuta , fiindca nu se simte in niciun fel indemnat sa-l sprijine concret. Biserica in care trebuie sa ne rugam si pe care sa o ingrijim si in care sa ducem o viata comunitara este cea mai apropiata de casa noastra, nu biserica manastirii din Cucuietii din Deal/sa zicem/.

  3. Rușine pentru comunitatea locală. Unele biserici din jud. Vaslui, au și incal,ire prin pardoseală iar voi nu sunteți in stare să o dați măcar cu var. O fi vreun blestem. Mai știi. Nu ma bag unde nu e treaba mea.

  4. Nu pot sa cred ca acea comuna se plânge de bani unde este Duluțe cu crama Averesti cu sute de milioane de euro, cu primar si viceprimar bogati fermieri cu satul roșiori cu fermieri bogați cu mașini de sute de mii de euro bucata. Rușine rușine rușine!!!!

    1. Serios? Ce mașini de lux au pochii? Protestele fara servici si cu haine de lux? Vile? Toți trag pentru confortul si lux! Lasati nu mai donații la acești escroci. Cața avere deține episcopia? Câți bani învârte acele asociații sociale au camine de bătrâni, clinici, paduri? Se spala milioane de euro. Unii au încălzire prin pardoseala, da! Dar unii au si bancomatul băgat in biserica 666. Plătim cu cardul donațiile pentru luxul lor

  5. Ehe ehe ehe! Episcopia învârte milioane de euro! Spala banii cu Asociatia Filqntripica. Consilierii se spala in lux! Beregoi! Cat mai costa o parohie? Tot 20000 euro?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button