Primarii vasluieni se revoltă pe subiectul majorării taxei de salubrizare: „ADIV-ul a devenit un birou care avizează numai creșteri de prețuri”

FAPT ÎMPLINIT… Întâlnirea de marți a membrilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Vaslui, în cadrul căreia trebuia să se aprobe majorarea taxei de salubrizare, s-a transformat într-o ședință presărată cu momente tensionate, în care primarii s-au plâns de planul de tarifare pe care sunt obligați să îl respecte, unul care devine tot mai împovărâtor pentru bugetele UAT-urilor din județul Vaslui. Practic, ceea se întâmplă în această perioadă cu serviciul de colectare și depozitare a deșeurilor este asemănător cu serviciul de extindere și modernizare a rețelei de apă și canal: Uniunea Europeană a fost de acord să finanțeze toate aceste proiecte cu sute de milioane de euro, însă investițiile au venit și cu un plan tarifar care trebuie respectat de toți beneficiarii acestor servicii, altfel se blochează tot angrenajul. Deja, în județul Vaslui, multe primării au reale probleme în a colecta actuala taxă de salubrizare, însă această misiune va deveni și mai dificilă în perioada următoare, când ea se va majora. Unii primari au încercat să caute soluții care să reducă cheltuielile cu acest serviciu, cum ar fi, de exemplu, Robert Tamaș de la Șuletea care, în ședința de ieri, l-a întrebat pe președintele ADIV, Ciprian Trifan, dacă poate gestiona serviciul de colectare a deșeurilor în regie proprie, cu o autospecială care urma să fie primită ca donație, însă răspunsul a fost negativ. La rândul său, edilul Ionuț Ghiur a precizat că în ciuda numărului în scădere de transporturi pe care operatorul le face în comuna Vinderei, costurile cu acest serviciu au crescut, atrăgând atenția că ADIV-ul s-a transformat într-un simplu birou unde se avizează doar majorări de prețuri.

Demersurile în consiliile locale și cel județean, unde primarii și președintele CJ Vaslui au fost mandatați să aprobe sau nu majorarea taxei de salubrizare s-au dovedit a fi complet inutile din moment ce, adunați în sala de ședințe a Centrului de Afaceri, delegaților UAT-urilor li s-a transmis că planul tarifar trebuie respectat cu sfințenie. Cu alte cuvinte, nu contează ce decid reprezentanții comunităților locale, județul va juca în următorii ani după cum cântă finanțatorul, adică Uniunea Europeană, fără de banii căreia noi nu aveam azi depozitul de deșeuri de la Roșiești.

„Se pune presiune pe noi”

Puși în fața faptului împlinit, unii primari prezenți la ședința de ieri au încercat să aducă în atenția conducerii ADIV problemele cu care se confruntă în materie de colectare a deșeurilor. Primarul comunei Șuletea, Robert Tamaș, a declarat că, din dorința de a mai economisi ceva bani, e dispus să colecteze deșeurile din comună în regie proprie, cu o autospecială pe care urmează să o primească donație. „Nu puteți dumneavoastră să gestionați acest serviciu până când nu se termină sustenabilitatea și se așează lucrurile. Așa a fost scris proiectul. Nu au putut face acest lucru nici societățile comerciale unde o parte din colegii de la municipii au fost acționari. Puteți să vă implicați în problema deșeurilor vegetale, în problema deșeurilor textile, în așa fel încât rezolvarea lor să aducă un plus valoarea comunităților, dar să și crească gradul de colectare în așa fel încât să ne atingem țintele și să nu mai avem penalități de la Administrația Fondului pentru Mediu”, a răspuns președintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.

Primarul comunei Șuletea i-a spus acestuia că multe UAT-uri din județ abia fac față cu actualele taxe, iar o majorare a lor ar însemna o mai mare presiune pe bugetele locale. La rândul său, primarul comunei Lipovăț, Valerian Hriscu, a ridicat o altă problemă des întâlnită în mediul rural, aceea a acoperi diferența dintre sumele colectate de la populație și sumele datorate operatorului cu bani din bugetele primăriilor. „Dacă puneți diferența de bani, trebuie apoi, ca prin intermediul notificărilor, să urmăriți dacă cel care trebuia să plătească taxa a și făcut-o. Asta pentru a reîndestula bugetul de unde ați luat acei bani. Nu există altă modalitate”, i-a răpsuns Ciprian Trifan. Asta ar însemna, însă, alte cheltuieli pentru primării, alte servicii plătite, alte datorii amânate la plată.

Primarul comunei Muntenii de Jos a cerut conducerii CJ Vaslui să facă diligențele către Guvernul României astfel încât Curtea de Conturi să nu impute primăriilor acele sume plătite pentru acoperirea diferenței dintre sumele încasate și sumele datorate. „Am început, toți primarii, să gestionăm corect aceste deșeuri. Știm că la început a fost acea perioadă cu nisipuri mișcătoare privind acele platforme de gunoi. Toți care tranzitau comunele Lipovăț, Muntenii de Jos și altele, depozitau la noi acele deșeuri, asta pentru că nu erau acele sisteme de supraveghere. Din discuțiile cu unii primari colegi, am înțeles că cei de la Curtea de Conturi vor cere Guvernului imputarea acelor sume, motiv pentru care solicit prin intermediul acestei ședințe să faceți diligențele necesare pentru a nu ne fi imputați acei bani, pentru că la început nu am putut gestiona acest serviciu. Acum consider că am intrat pe un făgaș normal”, a precizat edilul comunei Muntenii de Jos.

„Muncim de două ori cu deșeurile reciclabile”  

Primărița comunei Epureni, Carmen Bâlbâe, a solicitat conducerii ADIV să explice ce beneficii au UAT-urile care fac eforturi pentru colectarea corectă a deșeurilor reciclabile, pentru că acest efort nu se vede și în compensări. „Noi adunăm deșeurile reciclabile, ne străduim să le mai sortăm o dată pentru a le preda în bună regulă către operatorul care vine să le ridice din comuna noastră. Din ce am înțeles, acele deșeuri reciclabile ar trebui valorificate, însă în ciuda eforturile pe care le-am depus, noi nu am văzut nicio compensare în sensul acesta. Mai mult decât atât, noi, ca UAT-uri, nu ne putem atinge targetul pe reciclabile din cauza celor de la Returo. Sistemul este foarte bun, însă noi avem targeturi foarte ridicate, în condițiile în care Returo își face mai mult treaba pe orașe decât pe sate. Curiozitatea mea asta este, ce se întâmplă cu gunoiul reciclabil pe care noi în colectăm, pentru că nu avem niciun beneficiu de pe urma acestei munci depuse”. Vasile Zanfir, fostul primar al comunei Deleni, în prezent angajat ADIV, a încercat să ofere un răspuns, care însă a băgat primarii și mai mult în ceață. „Toate deșeurile reciclabile care se adună de pe raza UAT-urilor merg la stația de sortare de la Roșiești și acolo sunt valorificate. O parte din bani luăm de la Romprest pentru prețul efectiv al deșeurilor, iar pentru ambalaje mai primim o sumă. Problema este că aceste sume nu acoperă nici 50% din ceea ce am cheltuit cu serviciul pentru deșeurile reciclabile”.

„Când vorbim și de eficientizarea sistemului?”

Unul dintre cei mai revoltați primar care au participat la ședința de ieri a ADIV-ului a fost Ionuț Ghiur de la Vinderei, comună dată ca exemplu pozitiv de Garda de Mediu în ceea ce privește colectarea selectivă a deșeurilor, însă care nu beneficiază cu nimic de pe urma acestui efort, ba, din contra, oamenii sunt puși să plătească taxe și mai mari. Iată ce a declarat edilul de la Vinderei: „La ora actuală, avem peste 40 de tone de deșeuri reciclabile predate și în jur de 80 de tone de deșeu menajer. De trei ani tot vorbim de creșteri de tarife, dar nu am auzit un cuvânt despre optimizarea costurilor și eficientizarea sistemului. Spun asta pentru că în mediul rural rutele s-au redus. Conform caietului de sarcini, în comuna Vinderei, erau două curse pe săptămână. Astăzi, operatorul face două curse pe lună. Ce se întâmplă cu diferența? Astăzi, în comuna Vinderei, avem prețul de 7 lei/persoană la taxa de salubrizare. Am încasat până în prezent suma de 158.000 lei și am plătit facturi în valoare de 72.000 lei. Mai este o lună din acest an și, având un excedent, cumpărăm saci și ne ocupăm de aceste deșeuri prin Serviciul de Gospodărire Comunală. Cum a spus și doamna primar de la Epureni, muncim de două ori. Consumăm motorină cu mașina noastră, care merge din poartă în poartă, pentru că nu-i dă voie operatorului să intre pe deșeuri reciclabile și asta pentru că le amestecă și ni le dă jos. Preferăm să intrăm noi, dar avem costuri. Predăm cartonul la carton, plasticul la plastic, sticlele le mai și spălăm și nu e normal ca nouă, celor care muncim, să nu ni se scadă nimic sau să ni se scadă foarte puțin. În plus, ce facem cu țințele stabilite, cu sistemul Returo, pentru că Garda de Mediu vine, ne ia reciclabilul, calculează și spune că nu ne atingem țintele. Pe cei de acolo nu îi interesează că noi am predat la Returo, că nu ne acceptă unele deșeuri. Eu cred că ADIV-ul trebuie să facă un pas înainte pentru că a devenit un birou care avizează doar creșteri de prețuri. O altă întrebare este ce vom face cu materialele reciclabile care se adună la CAV-uri (Centre de colectare cu Aport Voluntar), pentru că eu, azi, am 40 de tone de materiale textile, de la inundații. Le țin într-o clădire dezafectată și nu am ce să fac cu ele. Am sunat, nimeni nu le ia. Oare nu ar fi oportun să ne gândim, la nivelul județului Vaslui, la o stație completă pentru textile, unde să le prelucrăm, ca apoi să le vindem? La momentul actual, taxa este insuportabilă pentru cei din mediul rural, nu mai pot. Dacă s-au redus cursele la Vinderei, firesc ar fi să scadă taxa, însă acest lucru nu se întâmplă”, a atras atenția primarul comunei Vinderei, Ionuț Ghiur.

„Vom analiza perspectivele anului 2026”

La finalul discuțiilor, Ciprian Trifan, președintele Consiliului Județean Vaslui, a declarat că până la sfârșitul acestui an va purta discuții cu fiecare primar în parte, pentru a lua cele mai bune măsuri în perspectiva anului viitor. „Ne dorim să avem perspectiva dezvoltării și a finalizării proiectelor care sunt finanțate pe fonduri europene, pentru că cele de pe PNRR se vor închide anul viitor și este obligatoriu să le ducem la capăt pentru a nu da banii înapoi. Trebuie să avem în perspectivă și proiectul de apă-canal pe care l-am reașezat, mai ales în ceea e privește partea de nord a județ, astfel încât să existe o corelație cu partea de sud. (…) Vizavi de proiectul de deșeuri pe care noi l-am scris și l-am implementat, sunt diferențe de legislație și perspectiva este în dinamică, din dorința de a avea cât mai puțină depozitare și cât mai multă reciclare. Vom vedea dacă finanțările ne vor permite să ducem mai departe anumite lucruri pentru a le pune în corelație cu legislația. Au fost și primari care au venit cu exemple pe care le-au pus în practică în UAT-urile pe care le conduc și vom vedea dacă aceste exemple pot fi preluate pentru a le așeza pe Asociația de Dezvoltare Intercomunitară”.