Drona din cer și anexa gospodărească a baronului pescar de șpăgi. Cum a păcălit Buzatu statul, la impozite, cu palatul de la Cănțălărești

EDITORIAL… Se pare că guvernul Bolojan și-a propus să pună capăt epocii „Las’ că merge și așa”. O va face cu ajutorul sateliților și al dronelor, care în perioada următoare vor scana toate construcțiile ridicate fără autorizație, pentru a le impozita la adevărata lor valoare. Toată viața am fost împotriva „ochiului din cer” pus să ne supravegheze non-stop, însă, în rândurile următoare, voi explica de ce cred că măsura gândită de guvernul Bolojan este una bine-venită.

De la Revoluție și până în prezent, în România, s-au înălțat probabil sute de mii de vile care mai de care mai impunătoare și palate cu turnulețe ale confraților noștri îmbogățiți peste noapte din ajutoarele și alocațiile „dă pă Anglea și Franța”, toate aceste construcții sfidând orice plan urbanistic și orice regulă de bun-simț arhitectural. Fără autorizații, fără avize, fără să plătească un leu impozit la stat. Numai că din acest an, Ministerul Dezvoltării pornește în identificarea lor! Conform noului proiect de lege, guvernul nu mai stă la discuții cu inspectori care pot fi „îmbunați” la poartă cu o găină sau o sticlă de vin. În joc vor intra dronele și sateliții, care vor măsura fiecare centimetru pătrat de construcție. Dacă ai ridicat o anexă, un etaj în plus sau o vilă întreagă pe care pur și simplu ai omis să o declari, ești bun de plată. Statul și-a propus să folosească acum toată resursa avută la dispoziție, pornind de la cadastriști, notari și terminând cu dronele, pentru a pune capăt unui modus-operandi extrem de falimentar. Te pozează, te identifică prin CNP și îți trimit nota de plată direct în cont.

„Ești prost să-ți faci acte?” 

În primăvara acestui an, una dintre rudele mele a decis să-și ridice o casă în satul Secuia, comuna Muntenii de Jos. A ales calea normală și legală, chiar dacă toată documentația a costat aproape 2.000 de euro. Nu a fost ușor pentru că mulți prieteni s-au oferit să ne ajute în ocolirea cadrului legal, pe motiv că și ei au făcut la fel și astfel au reușit să economisească o sumă destul de importantă. Fix din cauza acestei gândiri, azi aproape că nu mai avem localitate unde planul urbanistic să fie cât de cât respectat, iar asta se vede la tot pasul pe tot felul de construcții luxoase, dar ridicate în cel mai haotic mod cu putință. Numai că marea harababură locală se apropie de obștescul sfârșit. Sau cel puțin așa se speră. În curând, nimeni va mai mai putea spune că vila de 300 mp, ridicată pe două etaje, este de fapt o amărâtă de anexă. Nici măcar Dumitru Buzatu, fostul președinte de Consiliu Județean Vaslui pentru că tehnologia fotogrametriei nu minte și nu ia mită.

Din păcate, practica ne arată că pe român doar cu amenzile îl poți educa 

În ultimii ani, nu doar Dumitru Buzatu a încercat să fenteze legea, declarându-și vila de la Mărășeni o simplă anexă gospodărească pentru a plăti impozite mai mici. Tot pentru a evita birurile locale, primarul unei comune de pe Valea Racovei își trecuse bolidul, un Porche Cayenne, pe numele mamei, persoană cu handicap. Ori, ce pretenții să mai avem la omul de rând când acești conducători, care ar trebui să fie exemple pentru comunitățile locale, se folosesc de astfel de chichițe pentru a păcăli statul? Un alt exemplu care ne arată că pe român nu-l educi cu mângâieri pe creștetul capului, ci cu sancțiuni pecuniare, este cel al parcărilor de pe strada Ștefan cel Mare. Ce haos era până anul trecut pe principala arteră din oraș, câte mașini nu erau parcate de-a curmezișul, câte autobuze nu rămâneau blocate în trafic? Deși am să supăr și aici pe mulți, sunt de părere că instituirea parcării cu plată și amendarea celor care sunt prinși încălcând regulamentul au fost două dintre cele mai bune măsuri luate de Primăria Vaslui. Revenind la domeniul construcțiilor, putem constata că în ultimii ani, sub oblăduirea baronilor locali, primăriile au pus umărul din plin la acest dezastru urbanistic fără precedent. Peste tot s-a construit fără autorizații, pe terenuri agricole, la marginea pădurii sau peste conductele de utilități. De ce s-a întâmplat una ca asta ? Pentru că toată lumea știa că inspectorul de la disciplina în construcții se vinde ușor, iar amenzile, dacă veneau, erau atât de mici încât nu speriau pe nimeni. Această nouă lege a dronelor este, de fapt, o ultimă încercare de însănătoșire a unui stat doborât de corupție. Este un adevăr dureros, dar care trebuie spus: până acum, românul crescut în epoca „Las’ că merge și așa” nu s-a temut de lege, și nici de bunul simț nu prea s-a împiedicat. Vorbim de generația „parveniților” care și-au ridicat vile cu trei etaje fără nicio autorizație, care și-au tras bolizi de sute de mii de euro în fața casei, dar care nu se sfiesc să urle în gura mare la primărie că „nu i se face asfalt” până în poartă. Ei vor condiții de oraș cu costuri cât mai mici sau chiar deloc dacă se poate. Palatele lor nu figurează în nicio bază de date fiscală, însă ei n-au nicio problemă să ceară trotuare, iluminat public și canalizare. Ori, aceste facilități nu mai pot fi asigurate doar din impozitele „proștilor” care au ales să joace cinstit în raport cu statul.

Rolul primarilor și al președinților de consilii județene

OPINIE… Pentru prima dată în istoria post-decembristă a României, brațul lung al legii nu va mai acționa arbitrar, în funcție de cum cu cine se cunoaște, ci va fi unul egal pentru toți, de la faraonul cu palat cu turnulețe, la baronul cu vile ascunse sub denumirea de anexe și până la ultima băbuță cu casa din chirpici. Ne place sau nu de el, acest nou sistem obiectiv de scanare a construcțiilor este gândit să alimenteze bugetele locale secătuite de jaful ultimilor ani. Cum primăriile sunt puse acum să scoată bani din piatră seacă, somarea prin satelit este metoda cea mai rapidă de a asigura fonduri la bugetul local. Însă, poate, cel mai important rol în acceptarea acestui nou sistem îl vor juca și conducătorii comunităților locale, primarii, președinții de consilii județene, pe mâna cărora vor ajunge toți acești bani strânși de la populație. Aceștia vor trebui să-și schimbe mentalitatea și să înțeleagă că vremea risipei a apus, că sumele care vor fi colectate de pe urma taxelor și impozitelor vor trebui direcționate, cu precădere, spre dezvoltarea comunităților și mai puțin spre chermeze și tot felul de cheltuieli inutile. Când cetățeanul de rând va vedea că banii pe care îi plătește statului se întorc la el sub forma unei străzi asfaltate, a unui dispensar construit sau a unei rețele de gaz care îi bate în poartă, atunci și birurile vor fi mai ușor de suportat.

„De ce să plătesc impozit pe proprietatea personală?”

RĂSPUNS… O întrebare des pusă în ultima perioadă este de ce ar trebui să plătim impozit pe un bun, proprietate personală? Pentru a răspunde acestei enigme am contactat telefonic un avocat specializat în drept civil. Iată ce ne-a răspuns acesta: „Acest impozit trebuie văzut ca o taxă de utilizare pentru un serviciu legitim oferit de guvern. Dacă guvernul nu ar recunoaște actele de proprietate, nici nu ar apăra proprietatea cu polițiști și militari, iar valoarea acelui bun mobil sau imobil ar fi nulă. În plus, impozitul pe proprietate ar trebui să contribuie la dezvoltarea zonei în care se află proprietatea respectivă. Că vorbim de drumuri locale, școli, bibliotecă, parcuri sau serviciile locale de pompieri, toți acești factori sunt luați în considerare atunci când cineva achiziționează o proprietatea, iar întreținerea lor costă bani”, ne-a declarat specialistul în drept civil.