PIERDERI Peste 16000 de ha, pe care s-au înfiintat culturi de toamnã în 2011, au trebuit întoarse, pierderile agricultorilor vasluieni fiind importante. Cea mai afectatã a fost cultura de rapitã, în procent de 96%, din cele peste 13 mii ha rãmânând viabile doar… 273 ha. Pierderi mari sunt si la orz, 60%, sau la orzoaicã, 36,5%, în timp ce, la grâu, cu toate cã cifra statisticã pare micã, doar 3% din totalul suprafetei fiind calamitatã, vorbim totusi, la nivelul judetului Vaslui de 2115 ha care au trebuit întoarse si semãnate cu alte culturi. Mai grav este faptul cã marea parte a fermierilor nu poate spera la despãgubiri, nici mãcar dacã respectivele culturile erau asigurate, seceta prelungitã nefiind un risc cuprins în polita standard de asigurare agricolã.
Drept urmare a secetei din toamna anului trecut, aproape 20% din totalul culturilor de toamnã înfiintate au trebuit întoarse de cãtre agricultorii vasluieni. Cele mai importante pagube le-au suportat fermierii care au cultivat rapitã, 96% din culturã fiind calamitatã. Pe lângã cheltuielile suplimentare suportate de fermieri, pentru arãturile din aceastã primãvarã si reînsãmântarea cu alte culturi, fermierii respectivi au pierdut foarte multi bani, prin neonorarea contractelor de predare a rapitei pentru ulei. În plus, cultura de rapitã fiind prima care bãga bani, si chiar sume importante în buzunarele agricultorilor, bani pe care acestia se bazau pentru înfiintarea de alte culturi, dar si pentru achitarea ratelor la împrumuturile bancare contractate, se poate spune cã, pentru acestia, pierderile sunt duble fatã de costul înfiintãrii culturilor. Practic, la nivelul judetului Vaslui, din cele 13.034 ha însãmântate cu rapitã în toamna anului trecut, 12761 ha au fost considerate calamitate si întoarse, doar 273 ha rãmânând în culturã. Chiar presupunând cã aceste culturi au fost asigurate, iar fermierii îsi vor recupera o parte din costuri în toamna trecutã, dar nu si pierderile datorate neonorãrii contractelor cu procesatorii de ulei de rapitã, oricum, pentru cultivatorii de rapitã, anul agricol 2011 – 2012 rãmâne un an negru din punct de vedere al profiturilor asteptate. Cât priveste eventualele despãgubiri pentru pierderile datorate secetei pedologice din toamna trecutã, slabã sperantã, mai ales cã marea parte a societãtilor de asigurãri nu au cuprins în polita standard si riscul pentru secetã prelungitã. Singura datã când fermierii au fost sprijiniti de cãtre Guvern sã-si recupereze o parte din cheltuielile fãcute cu înfiintarea culturilor a fost în urmã cu sase ani, prin Hotãrârea de Guvern 826/2006 privind declararea stãrii de calamitate a culturilor agricole ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile. Fermierii au primit despãgubiri financiare pentru culturile calamitate de grâu, secarã, triticale, rapitã, soia, floarea-soarelui, valoarea despãgubirilor fiind de maximum 70 la sutã din totalul cheltuielilor fãcute, cu fiecare culturã în parte, pânã la producerea fenomenului de calamitate naturalã.
Pierderi datorate secetei si la grâu, orz sau orzoaicã
Agricultorii vasluieni au suferit pierderi la cam toate culturile de toamnã, fie datorate secetei, fie gerului din luna ianuarie, când pãtura de zãpadã prea micã nu a fost suficientã sã protejeze mlãditele de temperaturile scãzute, care au fost, zile la rând, în jurul valorii de -25 gr. Celsius. Astfel, la orz, pierderile au fost de 60%, respectiv, din totalul de 1798 ha înfiintate în toamna trecutã, 1087 ha au fost întoarse în aceastã primãvarã, în timp ce la orzoaicã, pierderile au fost de 36,5%, respectiv 190 ha din cele 521 ha însãmântate cu aceastã culturã au trebuit reînsãmântate cu alte culturi de primãvarã. Din fericire, situatia la grâu, care se anunta criticã, sa dovedit a nu fi chiar atât de gravã, doar 3%, respectiv 2115 ha din totalul celor 70519 ha programate a fi însãmântate toamna trecutã au fost calamitate de conditiile hidrologice sau de gerul din aceastã iarnã. Pentru a-si reduce pierderile, fermierii au întors aceste culturi calamitate, în suprafatã totalã de peste 16 mii ha.
Slabã sansã pentru despãgubiri
Multi dintre fermieri, în special cei mari, care au avut pierderi importante, încã trag nãdejde cã vor primi un ajutor sau despãgubiri de la stat, mai ales cã existã cale legalã, iar situatia financiarã grea în care se gãsesc multi dintre fermieri chiar în acest început de an agricol impune gãsirea unor solutii imediate din partea guvernului pentru sprijinirea acestora în a-si recupera bunã parte din cheltuielile fãcute si a putea astfel sã-si continue activitatea în exploatatiile agricole pe care le detin. Conform unor statistici oficiale, la nivel national sunt nu mai putin de 350 mii ha calamitate de ger, la care se adaugã o suprafatã similarã de culturi care, din cauza secetei, au fost compromise prin nerãsãrire a plantelor în perioada optimã.
