A început implementarea celei mai mari investitii cu fonduri europene din judetul Vaslui: peste 460 de milioane de euro sunt puse la bãtaie

SANTIER… Un proiect de amploare se aflã în plin proces de implementare în judetul Vaslui, la finalul cãruia peste 250.000 de locuitori, reprezentând 88% din totalul populatiei judetului, vor beneficia de un sistem public de alimentare cu apã si canalizare de calitate. Investitia, care va fi implementatã de SC Aquavas SA Vaslui, unde Consiliul Judetean Vaslui este actionar principal, este în valoare de peste peste 462 milioane de euro si cuprinde douã etape. Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apã si canalizare din judetul Vaslui va acoperi 47 de Unitãti Administrativ-Teritoriale, însumând 159 de localitãti, din care 3 municipii, 2 orase si 42 de comune. În afarã de dezvoltarea sistemelor publice de alimentare cu apã, vor fi modernizate si construite statii de tratare si epurare.

Vasluienii care circulã în aceastã perioadã pe DN 2F, pânã aproape de Poienesti, au putut observa un adevãrat santier desfãsurându-se pe marginea drumului, cu zeci de muncitori care bagã kilometri de conducte în pãmânt. Reteaua de apã trebuie sã ajungã pânã la Pungesti, alimentarea UAT-urilor din zona respectivã urmând a se face cu apã de suprafatã, din barajele Solesti si Puscasi, precum si din râul Bârlad. Acolo unde va fi cazul, se vor sãpa si puturi de mare adâncime, pentru asigurarea necesarului de apã. Potrivit inginerului Iulian Iordache, directorul tehnic al societãtii Aquavas, s-a adoptat aceastã solutie pentru cã în unele localitãti, apa din surse proprii este insuficientã. „S-a luat în calcul ca din statiile noastre de tratare sã se pompeze apã spre zonele care se confruntã cu deficit, cum ar fi zona Zãpodeni, Stefan cel Mare, zona Ivãnesti, Pungesti, zona Husi, unde vom duce apã la Sãtnilesti, Lunca Banului, Pãdureni, Dimitrie Cantemir, Hoceni, precum si zona Negresti, cu UAT-uri precum Todiresti, Bãcesti, Dumesti, Rafaila, Rebricea. De asemenea, vom acoperi si zona Tãcuta, Codãesti si Miclesti. Când s-a fãcut Master Planul la nivel de judet, s-a constatat cã sursele locale nu pot acoperi tot necesarul, prin urmare, trebuie pompatã apã din statiile de tratare de la Vaslui, Husi si Bârlad. Aceste conducte care vor asigura necesarul de apã în tot judetul nu se vor conecta direct cu retelele locale pe care unele primãrii le-au pus la punct în ultimii ani. Aceste conducte, care vor avea nevoie de statii de repompare pentru a duce apa unde ne dorim noi, vor alimenta mici statii de gospodãrire a apei, rezervoare locale, prevãzute cu statii de clorinare, urmând ca apoi apa sã fie distribuitã cu ajutorul retelelor locale”, a declarat directorul tehnic al Aquavas.

Un proiect care va alimenta cu apã mai bine de jumãtate dintre UAT-urile judetului

Proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apã si canalizare din judetul Vaslui va acoperi 47 de unitãti administrativ-teritoriale, însumând 159 de localitãti, din care trei municipii (Vaslui, Bârlad si Husi), douã orase (Negresti si Murgeni) si 42 de comune. În afarã de dezvoltarea sistemelor publice de alimentare cu apã, vor fi modernizate si construite mai multe statii de tratare si epurare. Potrivit presedintelui Consiliului Judetean Vaslui, Ciprian Trifan, acest proiect va face din societatea Aquavas un important jucãtor regional în domeniu. „Este un proiect de mare anvergurã, foarte important pentru judetul Vaslui, fiind implicate un numãr de 47 de unitãti administrativ-teritoriale în douã etape de implementare. În prima etapã, valoarea nerambursabilã este de aproximativ 235 milioane de euro, la care se adaugã sumele de cofinantare ale noastre. La momentul semnãrii acordului, am fost o echipã complexã formatã din autoritãtile implicate. A fost prezent si deputatul Adrian Solomon, cel care s-a implicat activ în dialog cu Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene pentru a rezolva aceastã problemã stringentã a judetului Vaslui. Beneficiarii acestui proiect sunt vasluienii, pentru cã aceastã investitie va duce la cresterea gradului de civilizatie din fiecare unitate administrativ-teritorialã. Sunt o serie de comunitãti care nu au beneficiat de alte proiecte pe dezvoltarea retelelor de apã-canal, deoarece au fost prinse în acest Master Plan la care s-a lucrat foarte mult, care a avut finantare la un moment dat, însã s-a încheiat exercitiul bugetar si am fost nevoiti sã facem complementaritate pe acest proiect pentru a readuce finantarea pe noul program. E un proiect care va aduce un sistem integrat de management al apei si canalizare si va face din Aquavas un jucãtor regional în domeniu”, a afirmat Ciprian Trifan, presedintele CJ Vaslui.

Investitie etapizatã

În prima etapã a proiectului, aflatã în plinã desfãsurare în aceastã perioadã, aproximativ 230 de milioane de euro vor fi investiti cu scopul ca 102 localitãti sã fie racordate la reteaua de apã și canalizare. Este cea mai mare investitie din judet din ultimii 35 de ani si va deservi o populatie de 92.000 de locuitori, astfel: 31.179 locuitori în zona urbanã si 60.799 locuitori în zona ruralã. În etapa I, aria teritorialã a amplasamentului proiectului include urmãtoarele UAT-uri: Bãcesti, Bãlteni, Codãesti, Cozmesti, Delesti, Dimitrie Cantemir, Duda-Epureni, Dumesti, Feresti, Hoceni, Husi, Ivãnesti, Lunca Banului, Miclesti, Muntenii de Sus, Negresti, Osesti, Pãdureni, Pungesti, Rafaila, Rebricea, Stãnilesti, Stefan cel Mare, Tanacu, Tãcuta, Todiresti, Vaslui, Vãleni si Zãpodeni. Când lucrãrile din Etapa I vor fi realizate în proportie de 70%, societatea Aquavas va putea trece în Etapa a II-a a proiectului, care va acoperi alte 20 de UAT-uri din sudul judetului Vaslui. În total, investitia implementatã de SC Aquavas SA Vaslui, unde Consiliul Judetean Vaslui este actionar principal, va avea o valoare de peste 462 milioane de euro, cel mai mare buget directionat pentru dezvoltarea judetului Vaslui. Pentru a întelege mai bine proportiile acestor investitii, trebuie spus cã în anul 2022, Aquavas a facturat doar 20.747 de metri cubi de apã uzatã în mediul rural, pe când, în 2027, se estimeazã un consum de 967.389 metri cubi.