Academia Română, luată la mișto de Primăria Vaslui. Miza: 10 milioane €!

SOLICITARE NEAȘTEPTATĂ… Primăria municipiului Vaslui a fost chemată în instanță de Academia Română. Miza sunt 24 de hectare de teren în Moara Grecilor pe care boierul Ioan Agarici le-a lăsat moștenire Academiei Române. Înainte de a ajunge în instanță, instituția condusă de Vasile Pavăl a încercat o negociere cu Academia Română, însă propunerea de restituirea a doar 300 de mp a fost de neacceptat. A fost considerată un afront. În cazul în care va avea câștig de cauză, Academia Române va fi despăgubită, cel mai probabil, cu câteva milioane bune de euro, având în vedere că în intravilanul suburbiei Moara Grecilor prețul unui metru pătrat de teren sare de 50 de euro. Primarul Vasile Pavăl trebuia să trateze această problemă mai cu seriozitate și să nu ia la mișto reprezentanții Academiei Române cu o negociere de doi lei.

Dosarul civil nr. 997/89/2019 a fost înregistrat la Tribunalul Vaslui în urmă cu doi ani, Academia Română judecându-se pentru aproximativ 24 de hectare cu autoritățile locale vasluiene. În Darea de Seamă a Academiei Române se arată că, în Vaslui, Academia primise aproximativ 250 de hectare de teren, în urma donației făcute de boierul Ioan Agarici în anul 1895. Terenul a fost preluat abuziv în timpul regimului comunist prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 1486/1948, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 260 din 1948, iar de atunci a rămas în proprietatea statului. După ce Parlamentul României a adoptat legea nr 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada comunistă, Academia Română a făcut demersurile și a primit înapoi aproximativ 200 de hectare din terenul agricol pe care îl avea în Moara Grecilor. Cum Academia a primit mai multe astfel de terenuri agricole în toată țară, s-a decis comasarea lor într-un singur loc, prin urmare la Moarea Grecilor nu s-a retrocedat vechiul amplasament.

Vremea Nouă prezintă testamentul boierului Ioan Agarici

Pentru a înțelege mai bine cum s-a ajuns în această situație, am căutat date despre boierul Ioan Agarici, găsind, în cele din urmă, și testamentul grație căruia Academia Română a devenit proprietară peste o suprafață uriașă de teren în actualul municipiu Vaslui. Ioan Agarici s-a născut în anul 1825 în Valea lui Bosie din comuna Stroiești, județul Fălciu (actualmente Vaslui). Părinții săi, Constantin Agarici și Ecaterina, născută Gherghel, tot vasluieni, sunt înmormântați la bisericuța din satul Popești, comuna Miclești, făcută de ei, unde erau proprietari, informații aflate din testamentul lui Agarici, unde pomenește cu pietate atât de părinți cât și de urmași. Rămânând de mic orfan, a fost crescut de sora lui mai mare, Maria. Ambii s-au mutat în județul Roman după ce sora lui s-a căsătorit cu Ioan Stroi din Păncești, județul Roman. Devenind major, Ioan Agarici s-a stabilit definitiv în orașul Roman. Ca avere, a pornit la drum cu un capital de 500 de galbeni. În 1858 a fost numit membru de ședință la Tribunalul din Roman. În anul 1864 a fost ales cel dintâi primar al acestei urbe. În anul 1867 a fost ales deputat, făcând parte din Adunarea Națională până în 1879, apoi în Camera de Revizuire, din 1879 până în 1883. Tot timpul a fost liberal, iar în Cameră a fost unul dintre membrii marcanți, ulterior fiind ales în demnitatea de vice-președinte al Camerei, sub I.C. Brătianu. Ioan Agarici a murit subit de o boală de inimă, la 27 septembrie 1895. În testamentul său se fac următoarele mențiuni: “Fiindcă părintele meu Costache era originar din județul Vaslui unde a și răposat și împreună cu maică mea născută Gherghel, sunt înmormântați la bisericuța din Popești, comuna Miclești, las moșia mea de la Moara Grecilor și Muntenii de Sus, județul Vaslui în toată întinderea ei, aproximativ 1600 fălci, cu toate acaretele și îmbunătățirile după actul de cumpărare de la răposatul Bastachi întărit de Tribunalul Vaslui, Academiei Române, în următoarele condiții: a) din veniturile anuale ale moșiei se vor plăti întâi anuitățile și procentele la Prima Societate de credit funciar rural din București până la amortizarea sumei de 200.000 lei, ce au mai rămas de plată din suma cu care moșia era grevată, când am cumpărat-o de la Bastachi; b) o pensie viageră de 100 de franci pe an, plătită în două termene, la fiecare șase luni, servitoarei mele Verona Mihoc. Cu tot celălalt venit cât se va realiza de pe moșie și cât se va mări după amortizarea datoriei de la Credit, precum și din exploatarea pădurii de pe moșie în suprafață de 100 fălci și care nu se va desființa niciodată, făcându-se, exploatarea după legea silvică a Statului. Academia Română va înființa o școală în casele mele din Moara Grecilor, servind pentru acestea și toate atenansele și grădinile din îngrăditura actuală. Școala va purta numirea de Școala Ioan Costache Agarici din Moara Grecilor. Academia Română este obligată ca școala să o înființeze după sistemul școlilor profesionale cu internat, având un program cât se va putea de practic, predându-se și din meșteșugurile cele de primă necesitate pentru agricultură. Pentru aceasta, se va pune la dispoziția școlii 20 hectare pământ cel mai apropiat de școală, ulterior suprafața terenului de cultură s-a mărit cu 50 ha, produsul acestui pământ se trece tot în veniturile școlii. Academia mai este obligată să dea premii anuale pentru suma de 500 lei. Izvoarele ce sunt la deal de casă și dau în valea viei, se vor capta și se vor aduce în ograda școlii, unde se va face o cișmea și o mică baie pentru elevi. Acesta este testamentul meu, făcut cu buna mea voință și liber consimțământ scris, datat și subscris cu mâna mea proprie.”

Academia a cerut 24 de hectare, Primăria Vaslui a dat doar 300 de mp

MIȘTOCĂREALĂ… Cu terenul agricol primit în altă parte, Academia Română a solicitat în urmă cu doi ani Primăriei Vaslui să-i restituie și aproximativ 24 de hectare de teren în intravilanul suburbiei Moara Grecilor, despre care boierul Agarici făcea referire și în testament. Înainte de a se ajunge în instanță, Primăria Vaslui a încercat o negociere cu Academia Română, oferind doar 300 de mp de teren, în zona fabricii Koket. Oferta nu a fost pe placul Academiei, astfel că s-a apelat la justiție. Potrivit surselor noastre, acum se revendică tot vechiul amplasament. Cum terenul respectiv a intrat în circuitul civil după anii ’90, de atunci și până în prezent având loc în jur de șapte tranzacții imobiliare, retrocedarea acelei suprafețe este imposibil de făcut. Se va merge, cel mai probabil, pe plata despăgubirilor, judecătorii urmând să decidă cine are dreptate, Primăria Vaslui cu cei 300 de mp sau Academia Română, cu cele 24 de hectare. Diferența este enormă, având în vedere că în zona respectivă, metrul pătrat de pământ se vinde cu sume cuprinse între 50 și 80 de euro. Un eventual câștig de cauză al Academiei Române ar aduce o gaură între 12 și 19 milioane de euro în bugetul Primăriei Vaslui.