Acum 100 de ani politicienii erau altfel. Ce spunea țărănistul de atunci, Nicolae Lupu, despre legile austerității, precum Ordonanța „Trenuleț” de acum

ARC PESTE TIMP… Proiectul “ordonanței austerității” a fost publicat oficial, duminică, în dezbatere publică, de către Ministerul Finanțelor, iar varianta finală a documentului cuprinde noi măsuri de austeritate. Sunt scoase de la 1 ianuarie facilitățile pentru angajații din IT, construcții și agricultură, pragul de impozitare pentru microântreprinderi e înjumătățit, iar cei care încasează dividende de la anul vor datora un impozit mai mare. În ediția specială de azi a ziarului nostru vă vom prezenta discursul politicianului din Arsura, Nicolae Lupu, lider al Partidului Țărănesc, care în urmă cu aproape 100 de ani a criticat în termeni foarte duri o ordonanță asemănătoare cu cea de azi, pe care Parlamentul României se pregătea să o voteze. Politicianul atrăgea atenția, printre altele, asupra faptului că într-o țară sărăcită, clasa politică trebuie să se pună la nivelul populației, pentru a nu pierde încrederea oamenilor. “Dacă cerem contribuabilului ultima picătură de sânge, nu avem dreptul să ne prezentăm în fața lui cu avantagii, ci, dimpotrivă, deopotrivă cu ei și aceasta până când vom reuși ca ridicând bogăția țării să ridicăm și bugetul general al Statului”.

Azi, când Guvernul Ciolacu pregătește noi biruri în special pentru mediul privat, neatingându-se nici de voucherele de vacanță ale bugetarilor, nici de pensiile speciale ale politicienilor, discursul țărănistului vasluian Nicolae Lupu, ținut la data de 20 decembrie 1929 în Parlamentul României, pare a fi mai prezent ca oricând. Iată ce spunea vasluianul cu privire la măsurile propuse la acea vreme pentru realizarea de economii la bugetul țării. „Domnilor, la capitolul personalului se pot face reduceri extraordinar de mari… Să știți precis că suntem o țară sărăcită, trebuie să ne punem la nivelul sărăciei țării. Trebuie să trecem printr-o perioadă de ani de ispășire grea, pentru că, dacă cerem țăranului și ultimul ban, nu ne este permis să ne îmbuibăm în lux. Dumneavoastră vreți să înființați carnetul de contribuabil. Dar vă dau un sfat: ia înființați și carnetul de lefuri, ia fixați o lege prin care nimeni în această țară, niciun om, niciun cetățean nu are voie – orice funcțiune ar face – să încaseze din bugetul statului mai mult de 30.000 lei lunar”. 

“Credeți dumneavoastră că țara nu vede, țara nu numără?” 

Politicianul cerea colegilor lui ca ei să fie primii care să se dea exemplu atunci când cureaua trebuie strânsă. “Credeți dumneavoastră că țara nu vede, țara nu numără: că cutare ins, ca deputat, are 30.000 lei; ca profesor atât; ca ministru atât; în atâtea consilii atât. Așa este? Socotiți că acest lucru se mai poate tolera de țară? Socotiți că este aici sinceritate? Trebuie cu toții să ne punem cenușe pe cap. Dacă cerem contribuabilului ultima picătură de sânge, nu avem dreptul să ne prezentăm în fața lui cu avantagii, ci, dimpotrivă, deopotrivă cu ei și aceasta până când vom reuși ca ridicând bogăția țării să ridicăm și bugetul general al Statului. Apăi, domnilor, Poincaré în Franța, nu merge la teatru cu mașina Președinției Consiliului, ci cu taximetrul. Opt automobile, pentru opt miniștri – căci atîți vă trebuie – și câte unul la prefect, și halt! Cine vrea să se plimbe, să se plimbe pe cheltuiala lui proprie! Aceasta trebuie să văd la dumneavoastră. Nimic nu este mai grav într-un popor decât atunci când își pierde încrederea în conducătorii săi”.

“Nicio aprovizionare fără licitație cinstită”

URECHEALĂ…Problemele ridicate de dr. Nicolae Lupu în Parlamentul României de acum aproape 100 de ani par cât se poate de actuale, inclusiv cele privind licitațiile măsluite. “Pe urmă, domnilor, să încetăm odată cu această epidemie de misiuni în străinătate. Apoi, înainte, domnilor, plecau în străinătate un Alecsandri, un Kogălniceanu și plecau pe socoteala lor proprie, nu plecau pe bugetul Statului. Dar acum, de când cu Societatea Națiunilor – la care am auzit că ați trimis vreo 27 de delegați -, a ajuns o adevărată epidemie. Plătește contribuabilul…Domnilor, în loc să reduceți legațiunii, dumnevoastră înființați legațiuni! Reduceți-le la strictul necesar. Dacă veți face așa, ia să vedeți câte zeci și sute de milioane puteți să reduceți aici. Nicio aprovizionare de material fără licitație cinstită. Să dispară buna învoială dubioasă. Noi trebuie să avem un buget de sărăcie, aceasta trebuie să ne intre în cap. Nu ne putem permite un buget de lux. Vom vedea că dacă vom face așa, ne vom mări prestigiul moral în fața noastră și în fața poporului nostru. Eu am trăit și sub regimurile vechi și știu un lucru: nimic nu este mai grav într-un popor decât atunci când își pierde încrederea în conducătorii săi”.