Alexandru Vlahutã, omul verigã de legãturã al culturii române

„PRIMUL SI ULTIMUL” Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad organizeazã joi, 13 februarie, la orele 13.00, conferinta „Alexandru Vlahutã, omul verigã de legãturã al culturii române” sustinutã de scriitorul Mircea Platon si lansarea celui mai recent volum al acestuia, sub titlul „Alexandru Vlahutã, primul si ultimul”.Conferinta propune publicului bârlãdean o nouã perspectivã de cunoastere a poetului, prozatorului si publicistului Alexandru Vlahutã, nãscut în localitatea care azi îi poartã numele, comuna Alexandru Vlahutã, judetul Vaslui. Volumul nou apãrut în orizontul literar românesc cuprinde publicistica cenzuratã a marelui scriitor care nu demult a fost comemorat de întreaga fiintã româneascã, la împlinirea a 100 de ani de la trecerea sa în eternitate.

Doctor în istorie si redactor-sef al revistei „Convorbiri literare”, invitatul Mircea Platon considerã cã personalitatea si opera lui Vlahutã, amprenta lui asupra istoriei literare românesti, au fost prea puternice si luminoase pentru a putea fi tinute sub obroc pentru totdeauna. Vlahutã a fost, alãturi de Iorga, omul-verigã-de-legãturã al culturii române. Spre deosebire de Calistrat Hogas, de exemplu, care a întruchipat constiinta nationalã la modul lui hirsut, singular, pribegind prin munti, parcã refuzând încã sã coboare în istorie si încãpãtînându-se sã gãseascã un sens în urcus, Vlahutã a fost un creator de institutii, un om al cetãtii, un intelectual public, cum am zice astãzi.

Conferentiarul este de pãrere cã rolul lui Vlahutã în istoria culturii române ar fi trebuit sã cunoascã o recunoastere din ce în ce mai mare pentru cã, asa cum a scris Gala Galaction într-o carte care a iesit de sub tipar în martie 1944 si care nu a mai fost retipãritã în deceniile care au urmat „eliberãrii” din august 1944, el a fost cel care a asezat temeliile conceptuale si institutionale ale nationalismului românesc modern:

„Rechemând amintirile noastre despre Vlahutã, trebue sã subliniem un fapt de stãruitoare însemnãtate. El este adevãratul initiator al literaturii neaose românesti, izvorâtoare în jghiaburile nationale, de vreo patruzeci de ani încoace. Uitãm de obicei cã Vlahutã s-a despãrtit, cu multe dureri, de scoala lui Dobrogeanu-Gherea si de curentul patronat de acest pontif al literaturii generoase universale, ca sã porneascã pe nesimtite într-o directie ajunsã mai târziu directia sãmãnãtoristã. Au fost alte nume si alte energii care au impus si au fãcut faima si puterea acestei directii, dar tin bine aminte cã revista Sãmãnãtorul, cu tot programul ei, este fondatia lui Alexandru Vlahutã. Încet si fãrã multã publicitate, Alexandru Vlahutã a pornit într-un car cu coviltir si a fãcut o miscatã descriere a muntilor, a plaiurilor, a podgoriilor si a mânãstirilor noastre. La fel, ne-a interpretat aceleasi privelisti, aceleasi pajisti si muncele, aceleasi drumuri ale tãrii, aceleasi turme si aceleasi juguri de boi – de data aceasta adunate, în picturã, de geniul lui Grigorescu… Ne-a învãtat sã privim si sã iubim peisagiul nostru românesc, s-a fãcut dascãlul multora din noi – scriitori, pictori, arhitecti… – cu stãruinta lui caldã, cu lectiile lui scrise si nescrise asupra pãmântului, asupra poporului si asupra dragostei de traditia româneascã. Citind opera de ziarist a lui Eminescu, multi îl gãsesc profet si initiator al unora dintre doctrinele si directivele de azi. Este adevãrat. Dar – vom vedea cu vremea – începãtorul lucrului aevea a fost Alexandru Vlahutã.”, spune Mircea Platon.

Cele douã activitãti vor avea loc la sediul central al muzeului si se adreseazã tuturor categoriilor de vârstã. Organizatorul activitãtilor dedicate marelui vasluian Alexandru Vlahutã este bibliotecar Valentina Fornea. Accesul publicului este gratuit!




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ