România va rămâne un susţinător al Drumului mătăsii şi va face orice îi stă în putinţă ca stat al Uniunii Europene să susţină proiectele prioritare din cadrul TRACECA, a declarat, joi, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, în cadrul celei de a IX-a Întrevederi Anuale a Comisiei Interguvernamentale a Coridorului de Transport Europa-Caucaz-Asia (CIG TRACECA).
„Ne-am stabilit ca ţintă naţională proiecte privind realizarea unor conexiuni importante pentru legătura Asia-Caucaz. România şi-a propus să joace un rol cheie în politica regională din domeniul transporturilor şi în acest sens am mizat şi o vom face în continuare pe poziţia strategică a Portului Constanţa la Marea Neagră”, a spus Boagiu.
Şeful MTI a precizat că, din acest punct de vedere, România şi-a propus să dezvolte mai multe conexiuni la Marea Neagră folosind Portul Constanţa, respectiv Conexiunea Marea Neagră – Ungaria (prin Canalul Dunăre – Marea Neagră), Conexiunea Marea Neagră – Bulgaria – Serbia – Ungaria – Austria (prin Canalul Dunăre Marea Neagră) şi Conexiunea Marea Neagră – Republica Moldova – Ucraina şi Conexiunea Republica Moldova – România – Bulgaria. „Dezvoltarea unor asemenea proiecte în toată regiunea poate avea repercusiuni favorabile şi asupra iniţiativelor de tipul TRACECA. Acesta şi-a propus un scop pe cât de dificil pe atât de ambiţios: refacerea drumului istoric al mătăsii şi crearea pentru ţările noastre de rute de transport alternative şi diversificate pentru oameni şi mărfuri. Este un proiect din care beneficiem cu toţii în mod egal. Asia Centrală se reconectează direct la piaţa şi economia europeană. Caucazul de Sud câştigă devenind axul central al unui coridor est-vest de care are în egală măsură nevoie, iar statele din Regiunea Mării Negre transformă spaţiul maritim dintr-o veche barieră într-o nouă punte între ele şi către restul lumii”, a spus Boagiu, în timpul lucrărilor.
Aceasta consideră că, deşi acest proiect a început în anii ’90, ca un proiect politic şi tehnic, în prezent a devenit unul economic. „Dacă la început dialogau prin noi guvernele noastre, acum suntem aici reprezentanţii societăţilor şi economiilor noastre. Aşteptările sunt altele (…). În primul rând, forţele pieţei internaţionale sunt astăzi principalul nostru judecător. Construirea unui coridor poate începe cu acorduri guvernamentale, dar se finalizează doar atunci când piaţa privată consideră profitabil tranzitul prin acel coridor, iar acesta devine profitabil atunci când tranzitul de mărfuri de-a lungul său devine nu doar ieftin, rapid, ci şi sigur”, a subliniat Anca Boagiu.
O prioritate absolută a României în acest proiect este relaţionarea TRACECA la reţeaua trans-europeană de transport TEN-T. „Ca stat membru UE cred că trebuie să ţintim spre transformarea TRACECA într-un coridor unitar, coerent, în extensia reală şi nu doar instituţională a TEN-T. E important ca pe viitor TRACECA să fie bine interconectat la coridoarele majore europene. România are nevoie de această interconectare pentru a ne îndeplini ţinta de transformare a Constanţei în principalul terminal estic al Uniunii Europene. Este motivul pentru care am iniţiat un parteneriat cu Portul Rotterdam, terminalul vestic al acestei axe, dar şi motivul pentru care dorim ca misiunea TRACECA să fie un succes, pentru a face fezabilă conectarea estică”, a adăugat şeful MTI.
Potrivit sursei citate, România a identificat şi o altă oportunitate şi prioritate a TRACECA, respectiv Forumul de investiţii. „Forumul de investiţii, creat în octombrie 2010 cu sprijinul Comisiei Europene, este un exemplu excelent de conectare a nevoilor de dezvoltare a statelor membre la piaţa financiară globală. S-a dovedit un mecanism credibil prin care expertiza Comisiei Europene asistă statele să aleagă proiectele prioritare şi să le adapteze cerinţelor instituţiilor financiare internaţionale şi actorilor privaţi. A doua ediţie va avea loc în februarie, pe durata Preşedinţiei României în cadrul TRACECA, de aceea vă propun să identificăm mijloacele prin care să facem acest forum permanent. El este necesar pentru că proiectele prioritare pentru fiecare dintre statele noastre sunt prea multe, şi investiţiile necesare prea mari, ca să nu folosim orice posibilitate de a atrage investitori şi finanţatori”, a mai adăugat Boagiu.
România a preluat joi, prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, preşedinţia anuală a Comisiei Interguvernamentale a Coridorului de Transport Europa-Caucaz-Asia (CIG TRACECA) pentru o periodă de un an, mandatul fiind preluat de la Republica Moldova.
Din Comisia CIG TRACECA fac parte 13 state membre din regiunea extinsă a Mării Negre, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, iar la lucrările de joi participă şi două state cu statut de observator, respectiv Turkmenistan şi Lituania.
Ministrul Boagiu a precizat că la finalul lucrărilor Comisiei CIG TRACECA vor fi semnate şi Protocoalele de Colaborare dintre portul Constanţa şi porturile georgiene de la Marea Neagră, Batumi şi Poţi. AGERPRES
