Antreprenorii afectați de pandemie s-au revoltat când au aflat cum a risipit statul 60 milioane de euro la „cămătari”

FURTUNĂ ÎN ON-LINE… Articolul pe care Vremea Nouă l-a publicat în ediția trecută „În plină pandemie, Plantagro Com rade din bănci 60 de milioane de euro, în detrimentul sectoarelor afectate de pandemie” a stârnit furtună în mediul oamenilor de afaceri, mai ales în cercul restrâns al celor afectați de pandemie. Ei văd cum unii afaceriști cu „proptele” sunt sprijiniți prin schemele de ajutor de stat Covid-19, deși afacerile lor nu sunt afectate de pandemie. Unii mai curajoși i-au numit pe cei de la Plantagro Com „cămătări”, care iau „bani ieftini din bănci, profitând de relații” pe care-i plasează apoi la fermieri, care sunt puși „să semneze contracte înrobitoare” și să facă plata în natură la prețuri de nimic. Au fost și opinii în care cei de la Plantagro sunt văzuți drept modele de succes. Citiți mai jos opinii pro și contra despre modul în care, în plină pandemie, o firmă ale cărei afaceri nu au fost afectate de Covid-19, primește un ajutor nesperat de la băncile cu capital integral de stat, CEC și EximBank. Vremea Nouă și-a dorit un punct de vedere de la echipa managerială a acestei companii, dar până în acest moment nu a primit niciun răspuns. Întrebările pe care reporterii ziarului le-au adresat celor de la Plantagro Com au fost: „Aveți vreo investiție demarată în urma creditelor achiziționate de compania dvs. la sfârșitul anului 2020 și începutul anului acesta, pentru care ați obținut garanții de stat?”, „Pentru ce au fost folosite creditele obținute de la CEC sau Exim Bank, bănci cu capital integral de stat? Și cum au fost ele garantate de compania dvs. La acele credite ați avut dobânzi subvenționate?” și „Puteți să ne precizați ce cifră de afaceri a realizat compania dvs. în anul 2020 și ce datorii a acumulat anul trecut?”

Oamenii de afaceri din județ au fost siderați, de „performanța” realizată de cei de la Plantagro Com, care deși nu reprezintă un domeniu strategic din economia județului sau nu au activități afectate de pandemie au primit 60 de milioane de euro, credite care la prima vedere par a fi acordate pentru plata unor datorii, cu garanții de la stat și cu dobândă subvenționată. O mare parte din bani i-au primit de la două bănci de stat, Exim Bank și CEC. Un alt amănunt care a stârnit furtună printre antreprenorii vasluieni este faptul că aceasă firmă a primit un credit „uriaș„, dacă e să ne raportăm la cifra lor de afaceri, dar și la profitul firmei. Într-adevăr, prin Hotărârea nr. 258 din 30 septembrie 2020, privind aprobarea Normei „Finanțării EximBank în cadrul Schemei de ajutor de stat COVID-19″, aprobate de Guvernul României, unele firme grav afectate de Covid -19, primesc resurse și facilități pentru a supraviețui pandemiei, dar nu este cazul celor de la Plantagro Com, care nu sunt altceva decât distribuitori de produse agricole pentru fermieri, care sunt condiționați apoi să facă plata în natură, la prețuri prestabilite. Iată ce spune o voce avizată din domeniu, pe site-ul ziarului nostru. «Păi asta e cămătărie pe față: Plantagro Com ia bani ieftini profitând de niște „relații” din bănci. Cu banii își achiziționează cantități mari de imputuri (seminte, îngrășăminte) la prețuri de dumping. Apoi, prin agenții din teren, împrăștie inputurile agricultorilor, punându-i să semneze niște contracte înrobitoare – ca niște cămătari. La finalul sezonului de recoltare, aceeași firmă Plantagro Com, se transformă în muma pădurii și dacă agricultorii mai sus menționați nu au cu ce să-și plătească inputurile, plătesc cu bunuri, terenuri sau mai știu ei cu ce… Bineînțeles, presiunile asupra lor se fac pe toate căile, inclusiv pe cele mai puțin legale. Un antevorbitor numea asta capital de lucru. Așa o fi!». Replica nu a întârziat să apară și tot o voce de pe ediția on-line a ziarului nostru îl contrazice. „E un articol denigrator, scris de nespecialiști. Faptul că au împrumutat bani, dar nu au construit, e o decizie excelentă. Banii merg în capitalul de lucru și produc alți bani. Nu e un tun, e un model de succes pentru județul Vaslui. E cea mai mare firmă a județului și poate cei mai mari plătitori de taxe și impozite (ca angajator se știe că statul și DGASPC este cel mai mare)”, spune un cititor care le ia apărarea celor de la Plantagro Com, numindu-i ” proiect de succes”. Totuși, vocile critice au continuat și un alt cititor pune degetul pe rană. „Nu mai e nimic de mirare în acest județ. Nu cred că cineva mai speră că Vasluiul mai are vreo șansă de redresare economico-socială. Mafia e atât de puternic infiltrată în toate instituțiile statului, de ar fi necesar cel puțin două generații pentru a scăpa din ghearele lor”.

Antreprenorii din HoReCa, dar și cei din domeniul agricol sunt furioși

Plantagro Com, cu cei 60 de milioane absorbiți din bănci pentru continuarea activității, folosindu-se ca paravan de pandemie, i-au nemulțumit și pe colegii de breaslă a lui Constantin Nechifor. „Și eu sunt fermier și lucrez peste 2.500 de hectare de teren. Să primești 60 de milioane de euro, când tu faci o cifră de afaceri doar de 100 de milioane, iar rata de profit e sub 8% e clar o manevră urât mirositoare. Eu, dacă aș fi depus o cerere la Exim sau la CEC, deși am o cifră de afaceri destul de mare și profit de aproape 15%, niciodată nu aș fi primit banii aceștia. Aș fi fost pus să aduc garanții duble față de banii primiți și niște dobânzi și comisioane împovărătoare. Am încercat să iau credit și nici nu au vrut să se uite la mine și a trebuit să merg cu căciula în mână la Plantagro, care iată primesc bani ieftini pe bandă rulantă, dobânzi subvenționate și garanții de stat. Probabil că așa a înțeles statul să ne ajute, pe cei mulți. Să lăsăm tot profitul unor profitor sus puși”, a comentat un fermier care ne-a rugat să-i păstrăm anonimatul de frica repercusiunilor. „Să nu mi-o luați în nume de rău, dar cei de la Plantagro au tot felul de oameni și mecanisme care să te pună la pământ. Ați văzut cum l-au executat pe bietul Strungariu (n.r. fostul patron al celei mai mari ferme vegetale și a unei ferme de vaci de la Viișoara), care în tinerețe l-a scos de la multe necazuri pe tatăl lui Nechifor. Dacă cu el s-a purtat așa, cu mine vor șterge pe jos. Vă mulțumesc că mă înțelegeți, dar dacă se ajunge la proces, vă promit că îmi susțin afirmațiile”, a mai spus acesta. Și cei din HoReCa au sărit ca arși. „Noi ne târâim și așteptăm banii promiși de la Guvern, iar ei se duc în cu totul alte locuri. Probabil asta înseamnă să fii mafiot. Stăm cu hoteluri închise, la sălile de evenimente am pus lacăt. Și nu suntem singurii. De noi depindeau o grămadă de alte firme. Vorbesc de cele din industria alimentară și nu numai. Aceștia ar trebui să primească credite subvenționate, nu „cămătarii”, a spus un patron care deține o sală de evenimente din Bârlad și care de 8 Martie a trebuit să arunce mâncarea, fiindcă tocmai atunci restricțiile pe timp de pandemie s-au înăsprit în orașul respectiv.

Admiratorii lui Plantagro au o problemă! Ei văd cum mitul țăranului român este distrus

REACȚII… Plantagro Com are și admiratori. Iată ce scrie un internaut pe site-ul ziarului nostru și care ne amintește că în centrul acestei discuții ar trebui să fie țăranul român: „Când o asemenea firmă care are sute de angajați cu acte în regulă, cu salarii mult peste media salarială din acest județ sărac lipit pământului, nu este corect să ne amestecăm noi, în curtea unei firme private. Iar asta, că fermierii sunt sclavi la Plantagro este o minciună. Nimeni nu le bagă cu forța inputuri fermierilor și nimeni nu îi forțează să le vândă lor produsele. Cel care pierde din toată afacerea este țăranul român care dă pământul în arendă la fermieri și primește 40 litri de ulei pe an pe hectar din acela penal luat din en-gros cu 3 lei litru, în timp ce fermierul încasează subvenții de peste 200 euro pe hectar și beneficii de la stat, împreună cu scutiri de taxe și impozite, rambursări de TVA, iar fermierul nu are bunul simț să plătească impozitul pe teren la Primărie, lasă tot țăranul să și-l plătească. Rușine!”. Dar se pare că nu toți cititorii sau antreprenorii din domeniu sunt de acord cu aceasta. O altă voce din mediul on-line a sancționat cum se cuvine opinia prezentată mai sus, mai puțin partea cu decontul final, care-l lovește pe țăranul român: «Vorbești fără să gândești. Sunt cel puțin 100 de firme în județul Vaslui care plătesc la ANAF mai mulți bani decât Plantagro. La cei 250 de angajați, socoteala e simplă! „Modelul de succes” este al statului. Banii de la Exim și alte bănci sunt cu garanții ale statului român. „Model” adevărat pentru mafioți».