SENTINTÃ… Costache Radu, un banal pensionar din Iasi, are toate motivele sã se teamã de furia unora dintre vasluienii în vârstã. În urmã cu 22 de ani, colonelul Costache era seful Securitãtii Statului, la Vaslui, functie din care putea trimite dupã gratii pe oricine se împotrivea politicii de stat sau ar fi fãcut doar aluzii la modul de conducere al tovarãsului Nicolae Ceausescu. Din aceastã posturã, colonelul Costache a avertizat mai multe persoane din judetul Vaslui, punându-le în atentie cã sunt “monitorizate” de Securitate, în timp ce altele, cu rãdãcini în istoria anilor 1940, au fost hãituite, ani de-a rândul, de cãtre cadrele coordonate de seful Securitãtii. Dupã Revolutie, ca orice securist respectabil, col. Costache a continuat sã activeze în Serviciul Român de Informatii (SRI), pânã la pensionare, ca sef al unei sectii anti-KGB, în sectia din Iasi. Pe 28 martie a.c., în Monitorul Oficial, a fost publicatã sentinta pe care Curtea de Apel Bucuresti a dat-o în cazul lui Costache Radu, care demonstreazã, fãrã dubiu, calitatea acestuia de lucrãtor al Securitãtii, dar si modul în care, la comanda acestuia, familii întregi de români au fost hãituite si terorizate de Securitatea lui Ceausescu.
Pe 22 octombrie 2009, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitãtii (CNSAS) a solicitat în instantã recunoasterea calitãtii de lucrãtor al Securitãtii pentru fostul colonel Costache Radu, care a detinut functiile de adjunct al sefului Inspectoratului Judetean de Securitate Constanta, în 1986, respectiv seful Inspectoratului Judetean de Securitate Vaslui, în 1989. Un personaj despre care persoanele cu functii în partid din acea vreme, de la Vaslui, nu pot spune prea multe. “Îmi amintesc vag despre aceastã persoanã. Un bãrbat subtirel, pe care nu îl bãgai în seamã, nu avea o personalitate, ceva. A venit în judet prin 1988, parcã”, ne-a spus unul dintre fostii sefi ai judetului. Acest colonel de Securitate, destul de sters, avea însã puterea în mânã, ca sef al temutei Securitãti judetene, drept pentru care si-a pus în aplicare toate planurile diabolice.
Pus sã-si recunoascã vina de a fi uneltit împotriva regimului, în fata colectivului!
Conform actului de acuzare de la Curtea de Apel Bucuresti, în calitatea avutã (de sef al Securitãtii Vaslui, n.r.), Radu Costache a aprobat avertizarea unei persoane, aflatã în atentia Securitãtii, deoarece “fãcea comentarii negative la adresa politicii partidului si statului nostru, elogia modul de viatã capitalist, în acelasi timp fãcând comparatii între nivelul de trai din tara noastrã si nivelul de trai din alte tãri”. Avertizarea cu pricina însemna cã persoana vizatã era chematã la Securitate si interogatã, i se arãtau acuzatiile, dupã care aceasta era hãrtuitã permanent si monitorizatã pentru eventualele actiuni antistatale, perioadã în care era obligatã sã semneze tot felul de hârtii la Securitate. “Ulterior aplicãrii acestei mãsuri, pârâtul a aprobat încadrarea informativã a persoanei în cauzã, dorind sã se observe “reactia obiectivului”. A arãtat reclamantul (CNSAS, n.r.) cã mãsura avertizãrii era una dintre cele mai umilitoare pentru demnitatea individului, deoarece presupunea ca, în fata organelor de Securitate si de multe ori si în fata organelor de partid sau colectivului din care fãcea parte, persoana urmãritã sã fie constrânsã de a-si recunoaste “faptele” (diverse “manifestãri împotriva regimului comunist”) si sã se angajeze cã nu va mai recurge la astfel de manifestãri”, se aratã în sentinta Curtii de Apel Bucuresti.
Un profesor, urmãrit de colonelul de Securitate Radu
Printre actele samavolnice ale fostului colonel de Securitate se numãrã si prigoana pornitã împotriva unui profesor, dupã cum o aratã documentele de la CNSAS. În dosarul de la CNSAS al fostului sef de Securitate, s-a descoperit si faptul cã acesta a aprobat si începerea urmãririi informative a unui profesor semnalat cu “suspiciuni de redactare si detinere la domiciliu de lucrãri de sertar cu continut ostil si încercarea de a publica în strãinãtate poezii si eseuri filozofice prin intermediul cetãteanului austriac P.W., fãrã aprobarea forurilor românesti competente”. Iatã si o mostrã de notã informativã a fostului colonel de Securitate, în ceea ce-l priveste pe profesorul filozof, cam rãzvrãtit fatã de regimul de atunci: “Cel în cauzã realizeazã la domiciliu conspecte si recenzii de facturã filozoficã, pe linia celor apreciate de prof. univ…., dar pe care nu le considerã cã pot fi publicate. Urmare a nemultumirii sale mai sus mentionate, s-a adresat în douã rânduri cetãteanului austriac P.W., din Viena, cu intentia de a fi sprijinit în publicarea unor lucrãri proprii în strãinãtate. S-au obtinut de asemenea date din care rezultã cã a cãutat sã-si creeze si alte relatii peste hotare pentru procurarea unor studii nepublicate în tarã (întretine din timpul facultãtii relatii cu o facultate din Stuttgart, care i-a trimis unele lucrãri în limba germanã) sau pentru sprijinirea publicãrii creatiei sale peste hotare (relatii cu unele cadre didactice universitare din Leipzig, cu care a fãcut schimb de cãrti si cãrora le-a expus ideile sale), solicitându-le sprijin în sensul mentionat, cu prilejul deplasãrii în ROG, în 1980. Sus-numitul are douã mãtusi originare din România si stabilite în Austria în 1944 (…). Despre N.C. (profesorul urmãrit de Securitate, n.r.) se detin si date privind intentia de stabilire în strãinãtate, motiv pentru care a fost avizat de douã ori negativ (20.11.1984 si 20.08.1985). N.C. apare ca legãturã apropiatã a numitului G.V., element lucrat prin DUI (dosar de urmãrire informativã), cunoscut pentru multiplele sale relatii neoficiale cu transfugi români în spatiul RFG”. Ca urmare a acestei note adresate organelor centrale, împotriva profesorului pro-RFG a pornit o adevãratã prigoanã. Iatã si mãsurile propuse de colonelul Radu: dirijarea retelei informative, cu rol de a stabili caracterul preocupãrilor sale literare si filozofice, stabilirea de investigatii complete la domiciliu, prin care organele de Securitate doreau sã stie totul despre persoanele care-l vizitau pe “subiect”, interceptarea convorbirilor telefonice interne si externe, ca si a corespondentei. Fostul sef al Securitãtii Vaslui propunea si “realizarea unei perchezitii secrete la domiciliul elementului pentru cunoasterea în detaliu a caracterului lucrãrilor de sertar pe care le detine”, lucru care s-a si întâmplat ulterior.
Vasluieni implicati în revoltele de la Brasov, filati de Securitate
Nu a fost singura faptã comisã împotriva unor persoane nevinovate. În perioada în care era la sefia Inspectoratului de Securitate, Radu a aprobat introducerea în supraveghere informativã a unei persoane, despre care se stia cã este descendent al unui fost membru PNT, cu “frati si surori cu antecedente politice”. Printre mãsurile propuse de seful Securitãtii Judetene s-a numãrat si “supravegherea informativã a obiectivului în timpul sezonului estival, acordându-se atentie contactelor pe care acesta le are cu cetãteni strãini, oficial sau particular, pentru a descifra natura întâlnirilor si contactelor, identificãrii eventualilor emisari veniti în tara noastrã pentru a înfãptui actiuni ostile”. Mai precis, colonelul de Securitate cerea supravegherea permanentã a “elementului” pe perioada în care acesta mergea la mare, loc în care, desi nu stia, acesta era filat de ofiteri de Securitate. Într-o altã situatie, colonelul Radu a solicitat colegilor de la Inspectoratul Judetean de Securitate Brasov “efectuarea de investigatii” asupra unui participant la revolta muncitorilor din noiembrie 1987, cel mai probabil, un vasluian plecat la muncã în orasul de la poalele Tâmpei. Ce solicita colonelul de Securitate? “Persoanele care i-au format anturajul, vicii, pasiuni, trãsãturi negative de caracter; dacã a întretinut relatii cu cetãteni strãini ori are rude în strãinãtate; dacã a fãcut parte din culte – secte legale sau ilegale”.
Cine este pensionarul “vânat” de colonelul Radu?
“În calitatea sa de sef al Securitãtii Judetene I.J. Vaslui, Radu Costache, având gradul de colonel, a aprobat la 22.11.1989 (cu o lunã înainte de Revolutia Românã, n.r.) raportul cu privire la avertizarea unei persoane, iar la 23.11.1989 raportul privind modul cum a decurs avertizarea. Persoana respectivã, neîncadratã politic, pensionar, fusese “luatã în lucru prin mapã de verificare informativã”, pentru cã “fãcea comentarii negative la adresa partidului si statului nostru, elogia modul de viatã capitalist”. (…) La altã datã, 5.02.1986, pârâtul a aprobat raportul cu propunerea de începere a urmãririi informative a unei persoane, profesor”, se mai aratã în sentinta Curtii de Apel Bucuresti. Ultimul document despre care cei de la CNSAS au informatii este o adresã din august 1989, pe când acesta era seful Securitãtii la Vaslui, o adresã prin care se propunea efectuarea de investigatii asupra unui vasluian, participant la revoltele muncitorilor din Brasov, în noiembrie 1987, persoanã care fusese “deportatã” din nou în judet, din ordinul lui Ceausescu.
