„Bârlad, oras moldav – etimologie, toponime, hidronime”

CONFERINTÃ ONLINE….Consiliul Judetean Vaslui si Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad vã propun o prezentare usor atipicã privind conferinta intitulatã „Bârlad, oras moldav – etimologie, toponime, hidronime”, care, în conditii de normalitate, ar fi trebuit sustinutã în fata publicului, de cãtre istoricul literar si editorul Mircea Colosenco. „Stim cã postarea textului conferintei pe site-urile oficiale ale muzeului nu va putea suplini prezenta eruditului Mircea Colosenco, care ar fi adus savoare acestei prezentãri legate de orasul nostru, pornind de la etimologia cuvântului ce a dat numele orasului si continuând cu toponime si hidronime, însã avem speranta cã veti manifesta interes pentru continutul textului chiar si în astfel de conditii.”, precizeazã organizatorul acestei manifestãri online, muzeograful Alin Butnaru.

Prin intermediul doamnei muzeograf Alina Butnaru, domnul Mircea Colosenco îsi exprimã regretul cã nu poate fi prezent, din motive obiective, dorindu-vã multã sãnãtate si lecturã plãcutã!

„Însotim textul conferintei cu douã documente din patrimoniul muzeului nostru, si anume:

Harta Judetului Tutova 1895-1899, realizatã de George E. Ionescu , scara 1:100000. Harta a fost tipãritã la Stabilimentul Grafic I. V. Socecu, Bucuresti si, asa cum este mentionat pe document, este o „Lucrare gãsitã meritorie de cãtrã onor. Minister al Cultelor si Instructiunei Publice, ofic. Nr. 49,827/99.” În partea dreaptã, sus, imediat sub stema judetului Tutova, este mentionatã suprafata (de 264,966 ha) si populatia (107,100 locuitori). Urmeazã Legenda hãrtii, iar sub aceasta este tipãrit numele celui care a realizat harta (George E. Ionescu) si anii (1895-1899). Tot în partea dreaptã, dar jos, se aflã tipãrit un tabel cu distantele de la Bârlad (care era capitala judetului la acea vreme) pânã  la comunele din judet, acestea fiind mentionate în ordine alfabeticã. În partea stângã, este tipãrit Planul orasului Bârlad, specificându-se faptul cã populatia era de 22,000 de locuitori si, de asemenea, fiind mentionate cele 80 de puncte marcate pe plan.

Planul orasului Bârlad, 1900-1906, realizat de inginerul George T. Negrutzi, la scara 1:5000. În partea dreaptã, sus, documentul contine o legendã, iar în stânga, sus, este realizatã schita Grãdinii publice. În partea centralã a documentului, jos, se aflã schita cimitirului Eternitatea, iar în dreapta, jos, schitele cazãrmilor Infanterie si Rosiori.”, a mai precizat Alina Butnaru. Textul conferintei va putea fi vizualizat pe site-urile:

www.muzeuparvan.ro ;

www.muzeulparvan.ro;

www.facebook.com/muzeul.vasileparvan




NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ