Dupã o perioadã în care Bichinet insinua în postãrile sale pe Facebook sau prin conferinte de presã cã vom fi arestati pentru santaj sau alte infractiuni închipuite, iatã cã nu a mai rãbdat si a spus-o zilele astea pe sleau: « Da’ dom’le, eu le-am fãcut plângere si acum astept sã-i ridice! ». Iatã cã asistãm la un moment crucial din cariera omului politic, care pentru prima datã spune adevãrul. Îi stãm în gât cu ziarul nostru cu tot si vrea sã ne elimine. A fãcut tot ce îi stã în putere. A mers pe la toti cei pe care ziarul nostru i-a criticat, propunându-le sã ne facã plângere penalã, de care se va ocupa personal ca sã ajungã la un procuror de casã. În decurs de doi ani a reusit sã strângã un comando, asa cum singur recunoaste, format din Dobrovolschi, Bogos, Buta si Tonita cu care vrea sã ne dea lovitura de gratie. Ca un adevãrat „profesionist”, împrumutând metodele securistilor din anii 50, Bichinet lucreazã la imaginea noastrã. Si uite asa dintr-o datã m-am trezit „condamnat definitiv într-un dosar de santaj”, lucru pe care gazeta lui Dobrovolschi îl propovãduieste constant, iar feisbucistii lui Bichinet o fac si cu mai mult sârg pe canalele lor. Îi amintesc cã aceastã schemã a fãcut-o si Vrânceanu la îndemnul lui Dan Marian, pe când personajul obscur din gasca lui Hrebenciuc era seful liberalilor. Acum a venit momentul sã spun, cã în spatele plângerii de santaj fãcute acum 13 ani, împotriva mea stã un personaj, amic de-a lui Bichinet, care cumpãrase la acel moment fabrica FUC Negresti. E vorba de Comãnescu, un patron din Iasi, care a fost nevoit sã se disculpe în fata procurorului dupã ce am fost scos de sub urmãrire penalã, cã m-a confundat cu altcineva de la ziarul Ziua. Curios e, cã înainte de a fi chemat la DNA Iasi, Bichinet îmi sugera sã merg la fabrica respectivã si sã fac un reportaj despre noul patron care este terfelit în presa ieseanã, dar care este un bãiat bun si ajutã fotbalul vasluian. Pe atunci, Bichinet era presedintele Consiliului Judetean. M-am dus la Negresti si surprizã! Directorul mã astepta cu un teanc de bani pe care l-am refuzat. Dupã ce am fãcut documentarea, afarã mã asteptau niste bãieti, care au cam rãmas cu buzele umflate, fiindcã refuzasem mita. Am publicat articolul, fiindcã atunci nu realizasem capcana întinsã de Bichinet. Timpul a trecut si ilustrul politician s-a tinut în continuare de glume. Sub pretextul cã luptã pentru eradicarea coruptiei instituite de Armeranu la Protectia Copilului, ne servea multe bombe despre tot felul de matrapazlâcuri de acolo. Stiindu-l, verificam cu foarte mare atentie ponturile. Lucru care-l enerva teribil. Îmi amintesc cã m-a chemat misterios în biroul sãu si mi-a spus cã o fatã de 14 ani este violatã într-o cãsutã protejatã de la Negresti, iar sotul directoarei de acolo o împarte cu mai marii Directiei de la Vaslui. Îngrozit, am anuntat DIICOT-ul care a fãcut verificãri serioase. Nu era chiar asa cum spunea Bichinet. Într-adevãr fata fusese abuzatã sexual de acel bãrbat si atât. Povestea cu reteaua cãzuse. Si nu a fost prima datã când abilul politruc a vrut ca prin noi sã-si rezolve disputele sale murdare. Si colegul meu în textul de alãturi a povestit astfel de episoade. Vreau sã mai clarific o situatie pe care tot o fluturã Bichinet. În alegerile locale din 2016 am fost chemat la o sedintã PNL pentru a oferi lãmuriri la oferta electoralã pe care ziarul nostru o fãcuse. În bugetul lor nu era prins TVA la pachetul de servicii propuse si mi-au propus diminuarea contractului. Am fost de acord, reducând din spatiul publicitar propus initial. Bichinet, ca un stãpân sfidãtor a tunat în plenul sedintei: „Lasã Timofticiuc cã-ti dau eu 10.000 de lei! Nu o sã rãmâi pierdut.” L-am refuzat, fiindcã tehnic nu ar fi putut sã ne dea acesti bani, tinând cont de prevederile legale noi care apãruserã atunci despre finantarea campaniilor electorale. Dar dupã alegeri m-am trezit cã mã cheamã la o discutie unde era prezent si feciorul sãu. Mi-a propus, fãrã nici un fel de menajamente, un troc nesimtit pe care nu cã l-am refuzat, dar i-am spus cã prefer sã uit cã am fost la aceastã întâlnire. Îmi propusese o proprietate, un teren la Negresti. Si acum îmi stãruie în minte modul golãnesc în care mi-a zis-o: „Vino cu sotia ta la Negresti si-ti fac pe loc, la notar, actele pentru un loc de casã, la baraj. Dacã nu-l vrei ti-l vând eu cu 50.000 de lei. Banii aia pe care trebuia sã ti-i dau sunt avans. Din partea mea îti mai dau 15.000 de lei pentru campania de la deputati care vine si restul de 25.000 de lei mi-i dai când poti. Si-n zece ani, nu mai conteazã”. Am plecat vorbind singur. Mi-am anuntat avocata si am hotãrât sã nu întreprindem nimic, însã atunci am constientizat cât de periculos este Bichinet. (Lucian Timofticiuc)
- Advertisement -
- Advertisement -
