Boboteaza, sărbătorită anual pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului creștin-ortodox. În 2026, atât 6 ianuarie (Boboteaza), cât și 7 ianuarie (Sfântul Ioan Botezătorul) sunt zile libere legal în România, potrivit legislației în vigoare adoptate în 2023.
Dincolo de semnificația religioasă, Boboteaza ocupă un loc aparte în cultura populară românească, fiind însoțită de numeroase ritualuri, credințe și superstiții, multe dintre ele legate de apă, purificare, protecție și început de an.
Boboteaza, între Teofanie și tradiție populară
Boboteaza mai este cunoscută sub numele de Botezul Domnului, Teofania, Epifania sau Dumnezeiasca Arătare și marchează botezul lui Iisus Hristos în apele Iordanului. Sărbătoarea este atestată încă din primele secole creștine și a fost celebrată multă vreme, în Răsărit, în aceeași zi cu Nașterea Domnului, potrivit crestinortodox.ro.
Potrivit tradiției creștine, Boboteaza este momentul revelării Sfintei Treimi: Fiul este botezat, Duhul Sfânt se coboară în chip de porumbel, iar glasul Tatălui se aude din cer.
Ajunul Bobotezei: post, sfințirea caselor și ritualuri vechi
Ajunul Bobotezei, pe 5 ianuarie, este considerat zi de post negru. Preoții merg din casă în casă pentru a stropi gospodăriile cu apă sfințită, iar oamenii țin post până la venirea acestora.
În unele regiuni, preotul este precedat de copii îmbrăcați în cămăși albe, care sună din clopoței și strigă „Kira Leisa” – forma populară a expresiei grecești Kyrie Eleison („Doamne, miluiește”).
Apa de Bobotează și credința în puterea ei
Un element central al sărbătorii este agheasma mare, apa sfințită în ziua de Bobotează. Potrivit credinței populare, aceasta nu se strică niciodată și are puteri de vindecare și protecție.
Conform crestinortodox.ro, în ziua de Bobotează nu se spală rufe, deoarece se crede că toate apele sunt sfințite și nu trebuie întinate. Din același motiv, în unele zone se evită spălatul rufelor mai multe zile după praznic.
Aruncarea crucii în apă: un ritual vechi de secole
După Liturghie, preotul și credincioșii pornesc în procesiune spre un râu, lac sau izvor, unde are loc Sfințirea Apelor. La finalul slujbei, preotul aruncă o cruce de lemn în apă, iar mai mulți bărbați se aruncă pentru a o recupera.
Cel care aduce crucea la mal este considerat norocos și sănătos tot anul. Ritualul este menționat în relatările călătorilor străini care au vizitat Țările Române încă din secolul al XVII-lea…https://hotnews.ro/boboteaza-2026-obiceiuri-si-traditii-2144418
