Boboteaza, sărbătoarea Botezului Domnului, va strânge mii de vasluieni în biserici. În comuna Iana, primarul Totolici a anunțat un spectacol al tradițiilor, din care nu va lipsi „Iordanul cailor” 

BINECUVÂNTARE… Zi de mare însemnate pentru purificarea și reînnoirea sufletească a credincioșilor, Boboteaza este sărbătoarea în care se sfințesc apele, iar acestea capătă puteri vindecătoare. De la sfințirea apelor și aruncarea crucii în valuri, până la practicile populare precum punerea busuiocului sub pernă pentru aflarea ursitului, Boboteaza poartă cu ea, odată cu desăvârșitul moment biblic al Botezului Domnului, și numeroase tradiții și obiceiuri, pe care poporul le-a legat de această zi sfântă. În județul Vaslui, în toate lăcașele din întinsul Episcopiei Hușilor vor fi slujbe pline de lumină, iar preoții au pregătit deja vasele cu apa ce va fi sfințită. La Catedrala Episcopală, slujba va fi oficiată de însuși Preasfințitul Ignatie, Episcopul Hușilor, ceea ce va aduna o mulțime de credincioși nu doar din Huși, ci din toată zona. De asemenea, în comuna Iana, de pildă, primarul Ionuț Totolici a anunțat că în ziua Bobotezei, cu începere de la ora 10.00, va avea loc un eveniment dedicat tradițiilor de Bobotează. Nu va lipsi, se pare, nici datina care se numește în popor „Iordanul cailor”, prin care și animelele din gospodărie se bucură de botezul cu apă sfințită, pentru a fi sănătoase peste an. „Va fi o sărbătoare de neuitat, pe care am pregătit-o cu drag. Va avea loc pe 6 ianuarie, ora 10.00”, a lansat invitația primarul Ionuț Totolici.

Bobotează este sărbătoarea din inima iernii, care aduce cu ea posibilitatea reînnoirii sufletești a tuturor creștinilor, în cea de-a șasea zi a Anului Nou. Așteptată de credincioși nu doar ca o mângăiere, ci ca o șansă reală la o revigorare a sufletului și chiar a trupului, Bobotează sfințește apele și le dă puteri tămăduitoare. Potrivit Evangheliei după Matei, Iisus a venit din Galileea la Iordan, acolo unde Ioan săvârșea botezul, și i-a cerut să Îl boteze și pe el. Ioan a încercat să se opună, spunând că el este cel care ar avea nevoie de botez din partea lui Iisus: „Eu am trebuința să fiu botezat de tine și Tu vii la mine” (creștinortodox.ro).

În comuna Iana, Primăria organizează un eveniment special pentru „Iordanul Cailor”. Primarul Totolici: „Va fi o sărbătoare de neuitat, pregătită cu mult drag  Vă așteptăm cu veselie și tradiții pe cinste”

Pe lângă slujbele de Bobotează din biserici, foarte frumoase și pline de lumina Botezului Domnului, în unele comune se organizează și anumite evenimente bazate pe tradiții stărvechi, legate de sărbătoarea Bobotezei. În comuna Iana, de pildă, primarul Ionuț Totolici i-a invitat pe săteni și nu numai, ca să ia parte pe 6 ianuarie 2026, la un eveniment care va menține o tradiție foarte veche, de sfințire a animalelor sau, cum o numeau bunicii, „Iordanul cailor”. „Haideți să ne bucurăm împreună de Bobotează, în comuna Iana, județul Vaslui! Va fi o sărbătoare de neuitat, pregătită cu mult drag  Vă așteptăm cu veselie și tradiții pe cinste. Nu ratați ocazia să petrecem momente frumoase alături de comunitate. Sărbătoarea ne unește și ne aduce aminte de cele mai frumoase tradiții”, este mesajul transmis de primarul Ionuț Totolici.

Credințe populare de Bobotează: În anumite regiuni  ale țării se mai merge cu colindul, se rostesc descântece, se încearcă aflarea ursitului, iar oamenii fac previziuni simbolice legate de anul care tocmai a început.

De la sfințirea apelor și aruncarea crucii în apă, până la practicile populare precum punerea busuiocului sub pernă, sărbătoarea de Bobotează este marcată prin numeroase tradiții și obiceiuri, moștenite din generație în generație. Astfel, în ajun, mulțimi de credincioși se adună pentru slujba Aghesmei celei Mari. În credințele populare, Boboteaza are o abundență de tradiții, care mai de care mai frumoase și mai pline de semnificații. În anumite regiuni ale țării se mai merge cu colindul, se rostesc descântece, se încearcă aflarea ursitului, iar oamenii fac previziuni simbolice legate de anul care tocmai a început. Astfel, în ajun de Bobotează, preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită în dimineața aceea după Liturghie. Conform credinței populare, oamenii țin post negru până ce vine preotul și beau din această apă sfințită. Preotul este însoțit de copii îmbrăcați în cămăși albe, care sună din clopoței și deschid calea preotului, strigând „Kira Leisa”. Aceasta este pronunția în limba română a grecescului Kyrie Eleison (n.r. – Doamne miluiește!). Se crede că rostirea acestor cuvinte aduce putere, alungă răul și asigură un an curat până la sărbătoarea Sfântului Andrei, pe 30 noiembrie. Tot în ajun de Bobotează, în gospodăriile românilor se pregătește o masă ritualică similară cu cea din Ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se așează puțin fân, în timp ce la fiecare colț al mesei se pune câte un bulgăre de sare. În același timp, pe aceeași masă sunt rânduite 12 feluri de mâncare de post. Nimeni nu gustă din bucate până la sosirea preotului pentru sfințirea mesei. După binecuvântare, o parte din mâncare este oferită animalelor din gospodărie, pentru sănătate, protecție și spor. (sursa: creștinortodox.ro). A doua zi după ziua Bobotezii, pe 7 ianuarie, creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, una din cele mai iubite sărbători ale creștin-ortodocșilor, în care aproape un milion de rămâni își serbează onomastica.