Indemnizaţiile pentru creşterea copiilor diferă în funcţie de cuantum şi de durata de acordare de la o ţară europeană la alta. Cu toate acestea, premierul Emil Boc a spus că intenţionează să modifice acest sistem în vederea alinierii la standardele internaţionale. Este de văzut ce variantă va alege. Numai în Uniunea Europeană sunt cel puţin şapte sisteme diferite.
Premierul Emil Boc a declarat în Parlament că Executivul vrea să regândească indemnizaţia pentru creşterea copilului „în ideea alinierii lor la standardele internaţionale, adică trebuie şi România să plătească ceea ce îşi permite şi Europa să plătească”.
Potrivit consilierului premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass, această modificare va fi făcută pentru a elimina abuzurile din sistem.
„Premierul a dispus să se întrunească un grup de lucru interministerial condus de Ministerul Muncii şi care să ne propună un nou Cod de Asistenţă Socială pus pe baze mai corecte în favoarea persoanelor cu adevărat vulnerabile şi să curăţăm abuzurile din sistem. Această propunere este operabilă. Aşteptăm să vină cu noua propunere în Guvern şi pe baza ei se va lua o decizie finală”, a explicat pentru REALITATEA.NET consilierul premierului Emil Boc, Andreea Paul Vass.
Ea nu a vrut însă să spună ce anume vor schimba guvernanţii: sumele, perioada de acordare sau ambele. „Aşteptăm să vedem ce propuneri aduce comisia”, a explicat Andreea Paul Vass.
De la 1 iulie, mamele din România au rămas fără 15% din indemnizaţia pentru creşterea copilului. Până la acea dată mamele primeau 85% din media veniturilor pe ultimul an. Mamele pot primi această indemnizaţie pentru o perioadă de maxim doi ani.
Ce indemnizaţie primesc mamele în ţările UE
În 12 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România, cuantumul indemnizaţiei variază în functie de vârsta copilului, de rangul născutului, de veniturile realizate de părinti şi chiar de tipul de contract de muncă avut de părinte.
În unele state, precum Belgia şi Franţa se ţine cont şi de întreruperea totală sau parţială a activităţii profesionale sau de nivelul deficitelor bugetare.
Belgia este de altfel şi ţara cu cea mai scurtă perioadă de acordare a indemnizaţiei pentru creşterea copilului. Mamele stau acasă între 3 şi 6 luni. În această ţară, indemnizaţia pentru mame se acordă în funcţie de perioada de activitate profesională. Cuantumul poate fi cuprins între 342 şi 685 de euro.
În Franţa, cuantumul total al indemnizaţiei este de aproximativ 530 de euro. Cuantumul parţial este de 403 euro în cazul unei actitivăţi cu jumătate de normă.
În Austria, orice mamă, indiferent că a muncit sau nu, primeşte aproximativ 15 euro pe zi, până când copilul împlineşte doi ani şi jumătate. În cazul gemenilor, se acordă încă 50%.
În Bulgaria, indemnizaţia se acordă pe o perioadă de doi ani. Pentru primii trei copii, ajutorul este de 123 de euro pe lună.
În Cehia, alocaţia parentală se suportă din taxe. Dacă mama decide să stea acasă cu copilul, statul îi dă, timp de doi ani, 425 de euro pe lună. Dacă însă tatăl este cel care îngrijeşte copilul, ajutorul se acordă timp de trei ani şi este de 283 de euro pe lună.
În Ungaria, prestaţia se acordă până când copilul împlineşte doi ani şi reprezintă 70% din media veniturilor brute zilnice din anul anterior.
Danezii, în schimb, acordă indemnizaţie până când copilul împlineşte nouă ani. Suma este fixă, 1006 euro pe an, sau altfel spus 83 de euro pe lună. Statul plăteşte însă indemnizaţia de creşterea copilului până când acesta împlineşte nouă ani.
realitatea.net