Implementarea ordonanţei de urgenţă 50/2010 care a pus pe jar atât clienţii băncilor, cât şi instituţiile de creditare, pare să lovească în cele două parţi implicate dar şi în stat. Bogdan Baltazar, analist financiar, fost preşedinte al BRD, ne-a explicat cum vede el legea şi implicaţiile acesteia.
EVZ: Cum vi se pare nou implementata Ordonanţă 50/2010?
Bogdan Baltazar: În primul rând, apreciez că această ordonanţă este una populistă, datorită faptului că marşează foarte mult pe mobilizare împotriva băncilor „lacome”. Acest gen de acţiuni se practică în anumite cercuri, să le găsim oamenilor alţi duşmani în afară de propriiile ineficienţe, propriul clientelism, faptul că sunt trei oameni pe un post, unde trebuia să fie unul şi aşa mai departe. Este o practică absolut detestabilă.
S-au folosit de o împrejurare de directiva europeană, însă a fost depăşită în mai multe privinţe la noi. Adică a fost făcută mult mai prietenoasă pentru consumatori, deşi la o analiză mai atentă nu-i chiar atât de bună pentru ei, pentru că-i încurajează să piardă. Deci revenind, la noi s-au inclus şi creditele ipotecare care în directivă nu erau încluse şi apoi a băgat şi creditele în derulare, iar directiva se referă doar la cele viitoare. Acestea sunt două depăşiri nepermise. După ştiinţa mea, România este singura ţară din UE care a făcut acest lucru.
Era momentul potrivit pentru apariţia acestei Ordonanţe?
Era „potrivit”, din punct de vedere politic. Acum în încrâncenarea asta cu toate atacurile reciproce, cu faptul că ieşim greu din criză şamd. Aţi văzut că nici opoziţia nu are soluţii, avem de a face cu guverne din umbră, fără substanţă. Nu cred că era oportună, dar măcar să fi fost impusă exact în litera directivei europene.
Se poate privi apariţia acestei legi ca un cuţit cu două tăişuri?
Se întoarce împotriva statului, din cauza faptului că băncile vor trebui să-şi facă mai multe provizioane, ele fiind rezerve care se trag din profit, pe de o parte pentru a acoperi pierderile realizate sau estimate. În acest fel, provizioanele vor creşte şi rezervele pe care băncile şi le fac pentru acoperirea riscului sau a realităţii unor credite care nu se vor mai întoarce, şi în acest fel profiturile băncilor vor scădea sau unele din ele chiar vor fi pe pierderi. Aşa încasările la buget vor fi tot mai mici. Prin taxare profitul băncilor era o sursă semnificativă pentru bugetul de stat şi statul îşi dă cu stângul în dreptul.
Cam la cât sunt estimate pierderile din sistemul bancar?
Cinteză (Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR – n.r) a apreciat pierderile, până în perioada medie de maturitate a creditelor în derulare, ca fiind undeva la vreo 600 de milioane de euro. Aceste pierderi nu vor veni din comisioane, taxe sau alte dobânzi, ci din nerambursare, din lipsa posibilităţilor de executare sau în unele cazuri din intrarea frauduloasă în insolvenţă a debitorilor.
Ce stafuri aveţi pentru clienţii băncilor?
Primul meu sfat pentru clienţi este să lase aceste acţiuni politice sau cu avocaţi, care sunt spectaculoase şi poate le dau aşa o satisfacţie de moment. Dar sunt acţiuni grele, lungi în justiţie. Le recomand să-şi plătească ratele, să nu credă că dacă au un proces nu mai sunt obligaţi să ramburseze banii. Faptul că au dat în judecată băncile nu invalidează acordurile prezente. Apoi meargă la banca lor şi cel mai bine e să discute cu ofiţerii de credite.
Dobândă fixă sau variabilă?
Aici este foarte greu să facem o estimare. Nu le-aş recomanda dobânda fixă decât aşa pentru securitate spirituală. Părerea mea este că dobânzile la lei vor mai scădea, nu mult, dar vor mai scădea. Iar la euro sau dolar dacă pot să ia dobândă fixă. O altă recomadare ar fi refinanţarea pentru că acum nu mai sunt unele comisioane.
evz.ro
