PREMIERUL CUI?… Prim-ministrul Ilie Bolojan și-a propus să facă rost de bani la buget, iar primii pe care i-a taxat au fost românii de rând: mamele aflate în concediu maternal, persoanele cu dizabilități, pensionarii, până și pe cei care colectează fier vechi. La sfârșitul săptămânii trecute, același prim-ministru a decis să scutească multinaționalele de la plata impozitului de 1% din cifra de afaceri, după ce aceleași multinaționale s-au eschivat ani de zile de la plăți către bugetul țării, declarând profituri zero în România.
PE INVERS… Pachetul doi de măsuri fiscale a fost adoptat, vineri seara, de Guvernul Bolojan, deocamdată într-o formă incompletă. Astfel, al doilea val al măsurilor, care trebuiau să spulbere, printre altele, și cumetriile de partid, a fost spart în șase vălurele mai mici, ca nu cumva armata lipitorilor de afișe electorale să fie smulsă de la ciolan. Cu profiturile intacte vor rămâne și multinaționalele, care au scăpat de acel temut impozit de 1% pe cifra de afaceri. Totul va fi recuperat de la pensionari, studenți, mame aflate în concediu maternal și persoanele cu dizabilități, pentru că, potrivit premierului Ilie Bolojan, „România nu își mai permite excepții”.
Printre măsurile care nu s-au mai regăsit în Pachetul 2, adoptat vineri de Guvernul Bolojan, este și cea privind cumulul pensie – salariu. Aceasta a fost amânată până la mijlocul lunii septembrie, potrivit prim-ministrului. „Nu s-a renunțat, a fost amânată până pe la jumătatea lunii septembrie. Dacă se impune o reducere, e normal să plece cel care are o sursă de venit și nu cineva care are doar acea sursă de venit. Sunt câteva domenii în care avem nevoie de o săptămână, două, să identificăm problemele. Acum se definitivează posturile în învățământ. Sunt câteva specializări, școli din zona de urban mic, unde avem un deficit de profesori de specialitate, la fizică, de exemplu, iar multe catedre sunt acoperite de profesori pensionari”, a explicat Bolojan. El a spus că se analizează aceste probleme și, „în septembrie, sau în pachetul următor, sau direct prin Ordonanță”, se va „rezolva situația”. „În această situație, dacă am fi aprobat fără să vedem efectele, am fi avut o problemă, pensionarii din învățământ nu ar fi putut lucra. Avem spitale mai mici unde nu avem medici de specialitate, care sunt acoperite de medici pensionari. Cel puțin pentru aceste două zone trebuie să calculezi efectele în așa fel încât, atunci când vrei să faci un bine sau un lucru de echitate, să nu creezi probleme în alte sisteme. Lucrăm la analiza acestui lucru, analizăm aspectele care țin de constituționalitate, că e o problemă și a Curții Constituționale, în așa fel încât, în septembrie, sau în pachetul următor, sau direct prin Ordonanță, să rezolvăm situația, pentru că nu e o problemă să sune popular, ci e o problemă de echitate”, a adăugat el.
Reforma administrației locale, și ea amânată
Dintre măsurile gata de adoptare, una s-a amânat. Este vorba despre proiectul privind reforma administrației publice. În urma acesteia, în jur de 40.000 de posturi din primării și consilii județene, care urmau să dispară, rămâne deocamdată incertă. Prevederile urmează să fie analizate din nou, în cadrul coaliției de guvernare. Liderii coaliției au convenit săptămâna trecută că reducerile de personal din primării, prefecturi și consilii județene să se facă în funcție de numărul de locuitori, conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), nu de la ultimul recensământ. Cu alte cuvinte, sutele de milioane de lei alocate pentru efectuare recensământului din 2021 au fost cheltuite degeaba, pentru că de acele date strânse nu va ține nimeni cont!
Multinaționalele, scutite de impozitul de cifra de afaceri
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri, după ședința de guvern în care a fost aprobat pachetul 2 de măsuri de austeritate, că va fi eliminat impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, iar noul sistem va trata „punctual cheltuielile sensibile” ale multinaționalelor. Taxa IMCA (Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri) pentru companiile multinaționale în România este o taxă fiscală introdusă în România pentru firmele care au o cifră de afaceri anuală care depășește 50 de milioane de euro. Aceasta se aplică pentru a asigura o contribuție minimă la bugetul de stat chiar și în cazul companiilor aflate în pierdere fiscală. Taxa a fost introdusă în legislația fiscală din România în 2023. Aceasta a intrat în vigoare și a devenit aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2024. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (cheltuieli de management, de consultanță, de proprietate intelectuală) și atrage atenția asupra acestor cheltuieli tocmai pentru a trata exact acele puncte sensibile și nu întreaga dezvoltare a unor companii, pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii. Aceste investiții, din momentul implementării acestui impozit pe cifra de afaceri, au scăzut. Suntem conștienți că investițiile private sunt cheia succesului, mai ales în acest an, fie ca sunt fonduri private, din PNRR”, a declarat ministrul.
Iată ce măsuri s-au aprobat în Pachetul 2
CIOCOII… Guvernul urmează să-și asume, săptămâna aceasta, răspunderea în Parlament pentru Pachetul 2 de măsuri, pachet care a fost împărțit în șase pachețele mai mici. Au fost discutate: pensiile magistraților, pachetul pe sănătate, companiile de stat, autoritățile autofinanțate – ASF, ANCOM, ANRE, și componenta de fiscalitate-insolvență. Proiectul privind pensiile magistraților prelungește vârsta de pensionare la 65 de ani într-un termen de 10 ani.
Bolojan a punctat modificarea valorii pensiei în magistratură, pentru care a existat „o situație anormală” care a făcut posibil ca valoarea pensiei să fie egală cu ultimul salariu în plată. „Azi, valoarea pensiei medii în magistratură e între 4.800 și 5.000 de euro, o pensie de multe ori mai mare decât pensia medie de 550 -600 euro. Pensia în magistratură nu va putea depăși 70% din valoarea ultimului salariu, care oricum e cea mai mare din România”, a punctat premierul. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că măsurile adoptate în pachetul al doilea de măsuri și care vizează finanțele publice „reușesc să rezolve niște probleme structurale” legate de modul în care se colectează banii publici, de modul în care sunt tratate firmele în insolvență, de modul în care sunt regândite eșalonările la nivelul ANAF, astfel încât să fie corecte, și „rezolvă o plajă foarte mare de probleme”. „Prin pachetul fiscal pe care l-am aprobat astăzi (vineri), România face un pas decisiv pentru a parcurge următoarele examene, din septembrie și octombrie, cu bine. E un pas extrem de important pentru a depăși această perioadă economic dificilă prin care trecem. Foarte multe din prevederile acestui pachet erau lucruri care fie erau asumate în PNRR în varianta inițială, acum patru ani, dar angajamente care nu au fost duse la bun sfârșit, fie erau multe alte chestiuni legate de combaterea evaziunii, de insolvență, de modul în care tratăm și respectăm contribuabilii, reguli noi în privința colectării ANAF. S-a vorbit foarte mult despre aceste lucruri, acest pachet 2 le pune în practică, acest pachet 2 reușește să rezolve niște probleme structurale legate de modul în care colectăm banii publici, de modul în care tratăm firmele în insolvență, de modul în care regândim eșalonările la nivelul ANAF astfel încât să fie corecte, rezolvă o plajă foarte mare de probleme, despre care s-a vorbit mult, dar nu au fost până acum adoptate”, a declarat ministrul Finanțelor, vineri seară, la finalul ședinței de Guvern în care a fost aprobat al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare. Cât privește reforma în domeniul sănătății, ministrul Alexandru Rogobete, prezent la briefingul de după ședința de guvern, a dat asigurări că proiectul adoptat vineri de Executiv „clarifică modul de evaluare a managerilor de spitale”. Șefii de secții din spitale nu vor mai fi numiți de universități, ci vor ocupa funcția prin concurs în spitalele clinice. „Va trebui să fie cadru universitar, nu cel mai mare în grad, dar ocuparea funcției va fi prin concurs”, a spus Rogobete. De asemenea, decontarea serviciilor în cabinetele de medicină de familie se va face în: 20% din buget pe serviciul per capita și 80% per serviciu. Cele 3,2 miliarde de lei economisite vor fi distribuite pentru alte activități medicale, a spus el.
Unii amânați și scutiți, alții impozitați și pedepsiți
DUBLĂ MĂSURĂ… Decizia de zilele trecute a Guvernului condus de Ilie Bolojan, de a renunța la impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) aplicat companiilor mari, a stârnit numeroase dezbateri și critici și asta pentru că acest impozit a fost gândit ca un instrument de asigurare a unei contribuții minime la bugetul de stat din partea acestor companii, chiar și atunci când acestea raportau pierderi contabile. Practic, taxa garanta statului un venit cert de ordinul miliardelor de lei, indiferent de modul în care era gestionată optimizarea fiscală a corporațiilor. Concret, prin renunțarea la acest impozit guvernul renunță la venituri consistente estimate la aproape 3,7 miliarde de lei anual, în timp ce populația este în continuare supusă unor sarcini fiscale considerabile. Printre cele mai contestate se numără contribuțiile la sănătate (CASS) aplicate veniturilor din salarii, pensii sau indemnizații, care rămân la un nivel de 10%. Pentru a face rost de bani la buget, guvernul Ilie Bolojan i-a pus la plată până și pe cei mai necăjiți dintre români, cei care colectează fierul vechi și care, începând din luna august, vor trebui să plătească un impozit de 10% din sumele câștigate, chiar dacă, în cazul multora dintre ei, vorbim de câștiguri de câteva zeci de lei. Asta în timp ce multinaționalele din România, cu cifre de afaceri estimate la 250 de miliarde de euro anual, scapă sub regimul Bolojan și de acel impozit de 1%.
Bolojan mai bine pleaca, a nenorocit milioane de oameni prin marirea TVA, impozitarea pensiilor si acum prin restructurarea invatamantului, sanatatii si administratiei. Da oameni afara ca sa bage in anii urmatori oamenii lor.
Bolojan e un fel de Robin Hood pe invers care ia de la saraci ca sa dea la bogati. Sub conducere lui Bolojan, romanul de rand o sa ajunga la nivelul de trai al somalezilor. Asta este echitatea social liberala.
Bolojan haiduc modern. a atacat nenorocitul veniturile celor multi si necajiti fara sa tina cont ca partidul sau a luat sub 10% din voturi iar masurile lui sunt ca a inaintasilor lor de la 1907. trebuie sa dea o ORDONANTA PENTRU PURTAREA BOTNITEI ca la 1907 si in plandemie . S-a dovedit ca masurile liberalilor au fost nejustificate ca au ingropat oamenii cu kurul gol si fara popa (popa la o distanta de 3m dupa ce au pus derbedeii pamant si beton peste mort. sa plece si sa nu mai vedem liberali la conducerea tarii niciodata. Au zis bine batranii in 1990 sa nu votam liberali sub ei au dus-o romanii cel mai greu au tras numai pentru furtisag sa traiasca ei bine , erau ca si acum ,,un cuib de viespi” Au facut tarii mai mult rau decat comunistii care au scos-o de la lumanare liberala la BEC , IAR ACUM PRIN SCUMPIRI VOR SA NE ADUCA IAR LA LUMANARE CUM NE-A LASAT IN ANII 50.Pacat avem toate resursele energetice ca sa traim bine nu sa cumparam energia noastra de la straini cu preturi de zece ori mai mari. Oare nu le este frica de omeni si de Dumnezeu? sa urmareasca evolutia istoriei. deasemenea sa urmareasca FILMUL ,,CEL MAI IUBIT DINTRE PAMANTENI ” si sa analizeze unde se incadreaza.