Bolojan nu știe câți angajați au primăriile din țară și pune prefecții să-i numere a doua oară

RENUMĂRARE… E haos total în administrația locală, dar și la Guvern. Deși a publicat o hartă a UAT-urilor care ar trebui să facă reduceri de personal, premierul Ilie Bolojan se pare că habar nu are care sunt cifrele exacte din teritoriu, deși are în subordine mai multe instituții care l-ar putea lumina. Și aici ne referim la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, la Inspectoratele Teritoriale de Muncă, dar și la Institutul Național de Statistică. Puse la treabă, aceste trei instituții ar fi putut să-i ofere prim-ministrului date precise referitoare la numărul angajaților din primării. În loc să facă asta, Ilie Bolojan i-a pus pe prefecți să facă numărătoarea, aceștia apelând, la rândul lor, la sinceritatea primarilor. La final a ieșit o bulibășeală totală, lucru confirmat și de președintele PSD, Sorin Grindeanu. “E un proces pe care îl vedeți că, din datele furnizate, nu e foarte clar. Marți am avut prezentat la Guvern un număr total de 170.000 de posturi, dacă nu mă înșel, vineri erau 180.000 de posturi, duminică, la Coaliție erau 184.000 de posturi, iar la Cotroceni erau 190.000 de posturi. V-am mai spus că nu e vina nimănui, ci cum vin raportările prin prefecturi și actualizările trimise către prefecturi, care, la rândul lor, trimit către Ministerul Dezvoltării, a declarat președintele PSD. În loc să-și recunoască greșeala și să pună REVISALUL la treabă, premierul o ține pe a lui, cerând acum prefecților să verifice dacă primăriile și consiliile județene au declarat corect datele privind angajații.

Premierul Ilie Bolojan a declarat marți seară că jumătate din administrațiile locale au personal supradimensionat și vor trebui să facă reduceri, menționând că analiza Guvernului a fost făcută pe baza raportărilor transmise de primării și centralizate de prefecturi, dar acestea pot conține erori. “Dacă am reduce cu 10% efectiv personalul, jumătate din administrațiile locale din România nu trebuie să facă reduceri, pentru că au un personal la o limită suportabilă și decentă. Jumătatea care are un personal prea mare va trebui să facă aceste reduceri (…). Toate calculele sunt pe baza raportărilor făcute de prefecții din fiecare județ, în baza adreselor comunicate de fiecare din primării (…). Admit că pot fi erori datorită lanțului de comunicare, dar aceste erori nu se datorează Guvernului, se datorează modului în care s-a făcut raportarea (…). Trebuie verificate încă o dată. E un prilej pentru toți primarii să se uite cât se poate de atent la aceste date, să vadă dacă într-adevăr sunt greșeli de raportare sau nu și să le corecteze”, a spus premierul.

Joaca de-a numărătoarea  

În încercarea de a aduna date cât se poate de concrete, Ilie Bolojan avea la îndemână și alte soluții, pe care continuă să le ignore. Ne referim, în primul rând, la Registrul de evidență al salariaților (REVISAL), aflat în “proprietatea” Inspectoratelor Teritoriale de Muncă. De acolo, premierul ar putea afla într-o singură oră care este numărul angajaților pe fiecare primărie în parte. Un alt sprijin important în acest sens l-ar putea primi de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care deține baza de date a tuturor angajaților din primării. Sau cel puțin ar trebui să dețină. Date i-ar putea fi furnizate și de Institutul Național de Statistică, însă nu se știe din ce motiv, aceste trei instituții nu sunt puse deloc la treabă. Poate n-ar fi rău ca marea reformă bolojăniană să înceapă chiar de aici, din moment ce, când e cel mai mare nevoie de ele, aceste instituții sunt puse să taie frunze la câini.

“Locuitorii există doar ca cei din primărie să își ia salariile”

În încercarea de a face mai “digerabilă” această reformă în administrația locală, premierul Ilie Bolojan s-a dat exemplu de bună practică, invocând propria experiență din județul Bihor, unde, în perioada în care a condus Primăria Oradea și Consiliul Județean, au fost aplicate reduceri consistente de personal. “Am fost 12 ani primar în Oradea, 4 ani președinte de Consiliu Județean. Una din prioritățile mele întotdeauna a fost să-mi reduc cheltuielile (…). Și atât la Primăria Oradea, unde am făcut o reducere de 30%, cât și la Consiliul Județean, unde la aparatul propriu s-a făcut o reducere de 50%, a fost una din primele acțiuni. Și an de an, acele milioane de euro economisite din cheltuielile de personal s-au dus în atragerea de fonduri europene și în investiții”, a spus premierul.

Bolojan a punctat că administrațiile trebuie să se concentreze pe interesul comunităților și nu pe menținerea aparatului birocratic. “În foarte multe locuri din România, acolo unde personalul este supradimensionat și banii întregii comune nu le acoperă nici cheltuielile de personal, primăria respectivă nu există pentru locuitori. Locuitorii există doar pentru ca oamenii din primărie să-și ia salariile. Și nu este în regulă”, a conchis Ilie Bolojan.

Exemple de bună practică și la Vaslui

AȘA DA, AȘA NU… Conform datelor publicate la începutul acestei săptămâni pe site-ul Guvernului României, Vasluiul va fi printre cele mai puțin afectate județe de reforma lui Bolojan, doar 129 de angajați din primării urmând să plece acasă. Asta pentru că, deși legea le oferea posibilitatea să facă angajări “fără număr”, mulți primari au fost extrem de cumpătați cu cheltuirea banului public și au făcut angajări doar acolo unde au avut nevoie. Spre exemplu, conform legii, Primăria Fălciu are în organigrama actuală 58 de posturi, dintre care doar 28 sunt ocupate. În cazul în care se vor face reducerile propuse de Bolojan, fie cu 40%, fie cu 45%, primarul Neculai Moraru nu va fi nevoit să dea pe nimeni afară, pentru că instituția lui și așa funcționa “pe avarii”. La fel se prezintă situația și în comuna Ștefan cel Mare, unde numărul maxim de posturi din organigramă este de 40, însă efectiv ocupate sunt doar 14. Primarul Mihai Moraru nu a mers doar pe o schemă redusă de personal, ci și pe salarii decente, având, în acest sens, mai multe conflicte cu proprii subalterni, care i-au reproșat că în alte comune se câștigă mai bine. Edilul din Ștefan cel Mare a preferat însă să facă economii, iar asta se vede în investițiile realizate în ultimii ani. Alți primari care pot fi dați exemple de “așa da” sunt Burdujanu Ionel de la Bogdănița (12 posturi ocupate din 33 permise de lege), Ciprian Tamaș de la Șuletea (15 posturi ocupate din 36 permise de lege), Corneliu Stângă de la Vetrișoaia (20 de posturi ocupate din 40 permise de lege), Vasile Țabără de la Hoceni (14 posturi ocupate din 38 permise de lege) sau Carmen Bîlbîie de la Epureni (14 posturi ocupate din 34 permise de lege). Tot în județul Vaslui sunt și primari care au făcut angajări până la numărul maxim permis de lege, iar campion la acest capitol este Găbișor Tofan de la Stănileșști, cu 31 de posturi ocupate din 31 posibile. Angajări aproape de limita de sus au fost făcute și la Coroiești, Drânceni, Bogdana sau Berezeni. Guvernul a anunțat, la mijlocul acestei săptămâni, că primarii și președinții de consilii județene care au comunicat inițial date eronate referitoare la numărul de angajați au timp până joi, 4 septembrie, să transmită cifrele corecte. De asemenea, premierul Ilie Bolojan a dispus prefecturilor, prin Ministerul Afacerilor Interne, să verifice datele comunicate până acum de primării și consilii județene în privința personalului din aparatele proprii, astfel încât până la finalul săptămânii să existe o situație la zi. Pe baza acestor date se va realiza analiza personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene, care va fundamenta reforma administrației publice locale.