“Capul de berbec” dăunează Drumului Strategic, două conducte de apă care se sparg frecvent provoacă alunecări de teren

VARIANTE DIFERITE… În timp ce primarul comunei Bălteni, Relu Brașoveanu, dă vina pe alunecările de teren provocate de mama natură, constructorul Emil Savin spune că fisurile din Drumul strategic au apărut din cauza avariilor la rețeaua de apă, care au măcinat terasamentul lucrării.

SCUZE ȘI ACUZE… Fisurile de pe Drumul Județean 247, de pe raza localității Bălteni Deal, prezentate, luni, în ziarul nostru, ascund probleme mult mai grave, un “modus operandi” falimentar al administrațiilor publice locale și județene care își bat joc cu nerușinare de banul public. Ieri, după publicarea articolului, am contactat toate părțile implicate în acest proiect pentru a afla cum a fost posibil ca mult-trâmbițatul drum strategic Bârlad -Laza -Codăești să se strice după niciun an de la turnare. Constructorul drumului, Emil Savin, ne-a declarat că fisurile nu apăreau dacă pe sub acel drum nu treceau două conducte de apă, care se sparg aproape săptămânal. De partea cealaltă, primarul comunei Bălteni spune că de vină nu sunt conductele, ci alunecările de teren tot mai frecvente în acea zonă, problemă pe care ar fi adus-o în atenția proiectantului și constructorului înainte de a începe lucrarea. Spre finalul discuției cu redactorii ziarului Vremea Nouă, edilul Bălteniului a recunoscut că și țevile de apă ar avea o parte de vină, motiv pentru care a solicitat Consiliului Județean sprijin financiar pentru relocarea lor. Vorbim despre două conducte de alimentare și distribuție subdimensionate, care nu fac față presiunii și care se sparg din cauza așa numitului fenomen “cap de berbec”. Colac peste pupăză, Ion Popa, cel care s-a ocupat de proiectarea drumului, ne-a declarat că în momentul predării amplasamentului de către Consiliul Județean, drumul respectiv era degrevat de orice sarcină, adică pe sub el nu trebuia să treacă nicio țeavă și nicio rețea de electricitate. “Noi am descoperit acele două conducte în momentul când ne-am apucat de săpat. Nu e în regulă ca sub un drum județean să treacă conducte care aparțin primăriilor pentru că proprietar pe acel teren este Consiliul Județean, nu primăria. Primăria Bălteni trebuia să obțină un aviz de la Consiliul Județean cu privire la acele țevi. Ori, în cazul de față, dacă noi nu am primit acel aviz și nici nu ni s-a spus de existența acelor conducte, mă gândesc că nici Consiliul Județean nu știa că pe sub acel drum trec două țevi de apă. Altfel, nu ni s-ar mai fi predat amplasamentul degrevat de orice sarcină”, ne-a declarat reprezentantul firmei de proiectare.

Problemele scoase la iveală în această perioadă, cu Drumul strategic care traversează comuna Bălteni, sunt probleme cu care se confruntă aproape toate localitățile rurale din județul Vaslui. Din dorința de a pune la punct rețelele de apă și canalizare, majoritatea primarilor au cumpărat cele mai ieftine materiale de pe piață, lucru care se observă azi, când zeci de mii de vasluieni nu beneficiază de apă curentă, deși satele lor figurează ca fiind racordate la această utilitate publică. Nimeni nu știe calitatea conductelor băgate în pământ, prea puțini sunt interesați să afle dacă pompele de apă au fost aduse din Germania, așa cum scrie în proiect, sau sunt niște chinezării, de zece ori mai ieftine decât banii alocați.

Urmările încep să se vadă

NECAZURI… Una dintre comunele care și-a modernizat această rețea de apă și canal este Bălteni. A făcut-o în anul 2008, după ce a atras fonduri guvernamentale, prin Ordonanța nr. 7, privind instituirea “Programului de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural”. Azi, locuitorii comunei Bălteni au apă cu țârâita și asta din cauza conductelor care se sparg întruna. Două dintre aceste țevi problemă trec pe sub Drumul Județean 247, cel pe care Consiliul Județean Vaslui îl modernizează în această perioadă, cu fonduri europene. Apa care se pierde după fiecare avarie a măcinat terasamentul drumului, iar fisurile nu au întârziat să apară.

Relu Brașoveanu

Contactat telefonic, primarul comunei Bălteni, Relu Brașoveanu, a negat, la început, că de vină ar fi conductele de apă, preferând să dea vina pe “mama natură”, care provoacă alunecări de teren. “Am semnalat problema asta de la început, de când m-am întâlnit și cu constructorul și cu proiectantul. Le-am atras atenția că sunt alunecări de teren în zona aceea și din cauza asta probleme vor fi tot timpul acolo, chiar dacă consolidează lucrarea. E exact aceeași situație ca la Mărul de Aur, unde sunt pungi de apă care produc alunecări de teren permanent. Într-adevăr, este și o conductă de apă în zona respectivă, dar nu are nicio legătură cu problema pe care ați arătat-o în articolul de azi. E adevărat că acea conductă s-a spart de mai multe ori, dar nu acolo, ci mai la vale. Nu e nimeni vinovat, acolo doar natura e de vină. Eu le-am spus că sunt alunecări de teren, că trebuie relocată țeava de apă pentru că avem probleme cu ea. Țeava de apă o relocăm, acum am obținut un certificat de urbanism pentru ea. O relocăm pe alte fonduri, pentru că avem probleme cu presiunea la apă. Se produce acolo un fenomen, denumit “cap de berbec” pe care nimeni nu a putut să-l explice (n.r. “lovitura de berbec” este fenomenul de mișcare nepermanentă ce ia naștere în instalația hidraulică sub presiune. Este cauzată de modificări bruște sau foarte rapide ale regimului de funcționare și apar variații mari de presiune într-un timp scurt). Principala cauză a acestor probleme o reprezintă, așa cum v-am mai spus, alunecările de teren pentru că noi am pus conducta într-un loc și am găsit-o mai încolo. O împinge pământul și automat ea se rupe și de la mufă. Am atras atenția că sunt probleme cu țeava cu un an înainte de a se începe lucrările la drumul strategic. Ne-am întâlnit și anul trecut, înainte de a se turna asfaltul. Nu s-a găsit nicio soluție. Singura soluție a fost alimentarea cu apă la Chetrești, și punerea unui bazin de rupere a presiunii la Bălteni Deal. Am discutat problema asta și cu domnul președinte al Consiliului Județean. M-a asigurat că-mi vor da dumnealor bani pentru că eu nu mai am fonduri pentru această investiție. Nu poate să-mi spună nimeni că de vină e primăria, atât timp cât de proiectare și de execuție s-a ocupat aceeași firmă. Faptul că țeava se spărgea și în trecut era o problemă, dar la început se spărgea mai rar. Apoi, când au început alunecările de teren, s-a complicat situația” ne-a declarat edilul Relu Brașoveanu, fără a se mai întreba dacă nu cumva acele țevi sparte de la început au cauzat alunecările de teren ulterioare.

“Nu putem interveni până când țevile nu vor fi relocate”

Emil Savin

Contactat telefonic, constructorul Emil Savin, cel care s-a ocupat cu asfaltarea porțiunii respective de drum , ne-a declarat că firma de proiectare este din Iași, însă nici reprezentanții acesteia, nici el nu sunt vinovați pentru fisurile din drum. “Trebuie precizat că firma de proiectare e de la Iași, nu aparține lui Savin. E adevărat că acea firmă a proiectat drumul peste conductă, dar problema este cine a dat autorizație să fie pusă conducta primăriei Bălteni sub un drum județean? Primăria Bălteni avea hectare de teren în stânga și în dreapta drumului strategic unde își putea pune conducta. Eu, acum, dacă trebuie să intervin, să mă duc la doi metri sub pământ pentru a consolida lucrarea, nu o pot face din cauza conductei. Acea conductă se sparge în fiecare săptămână. Fiind apă pe sub asfalt, e logic că pământul vine la vale. Soluția poate fi dată doar de proiectant, dar doar după ce țeava va fi mutată de sub drumul județean. Trebuie să se ducă cu terasamentul un metru-doi sub pământ, să consolideze toată partea dreapta, dar asta după ce va fi luată conducta cu apă, altfel nu se pot face lucrări. Noi am văzut conducta care trece pe sub drumul județean în momentul săpăturilor. Am întrebat dacă ne putem duce cu lucrarea la un metru mai în stânga, dar nu ni s-a permis pentru că acel teren nu era în proprietatea Consiliului Județean. Aceste proiecte finanțate din fonduri europene nu permit investiții pe terenuri pe care nu ești proprietar. Acolo am mers exact pe proprietatea Consiliului Județean”, a precizat Emil Savin, pentru Vremea Nouă.

“În momentul predării către noi, amplasamentul era degrevat de orice sarcină”

L-am contactat și pe Ion Popa, cel care s-a ocupat cu proiectarea drumului strategic pe porțiunea cu probleme. Iată ce ne-a declarat acesta: “La Bălteni Deal e o problemă pentru că sunt două țevi de apă, una de aducțiune, alta de distribuție, care până acum, din ce știm noi, au avut vreo patru avarii. Când s-a predat amplasamentul către constructor și către noi, cei de la proiectare, ni s-au predat planurile de la DALI, unde acele țevi nu figurau. Noi, pe planuri, nu avem acele țevi. Am aflat de un an de zile de ele și așteptăm relocarea lor. Din ce am înțeles, Primăria Bălteni face un alt proiect să-și relocheze acele conducte. Noi am dat constructorului soluția tehnică pentru remediere, dar nu se poate interveni până nu se face acea relocare. Trebuie avut în vedere că Consiliul Județean Vaslui a predat către constructor și implicit și către noi, amplasamentul degrevat de orice sarcini, adică un amplasament fără niciun fel de țeavă, fără niciun fel de rețea. Pe zona respectivă noi nu trebuia să avem nicio conductă de apă. Întâmplător, ele au apărut și noi le-am descoperit abia când am început săpăturile. Nu am fost informați înainte despre existența lor. Acest aspect a fost discutat cu toate părțile implicate, iar relocarea trebuia făcută din septembrie anul trecut, dar uitați că suntem în luna mai și nu s-a făcut nimic. Vom mai aștepta probabil o jumătate de an. Nu e în regulă ca sub un drum județean să treacă conducte care aparțin primăriilor pentru că proprietar pe acel teren este Consiliul Județean, nu primăria. Consiliul Județean trebuia să-și dea acordul ca acele țevi să treacă pe terenul lui. Primăria trebuia să obțină un aviz de la Consiliul Județean că este de acord să-și treacă țevile pe sub acel drum. Ori, în cazul de față, dacă noi nu am primit acel aviz și nici nu ni s-a spus de existența acelor conducte, mă gândesc că nici Consiliul Județean nu știa că pe sub acel drum trec două țevi de apă. Altfel, nu ni s-ar mai fi predat amplasamentul degrevat de orice sarcină” a afirmat Ion Popa, reprezentantul firmei de proiectare.




7 COMENTARII

  1. Este o zonă in care nu se poate face drum. Terenul e rău plus ca e și deal și se mai și circula cu auto pe el. Terenul pentru drum trebuie ales pe un loc drept bine compactat, cu straturi de pământ bune de fundare si sa fie amplasat la 1-2km de stația de asfalt. Timp de 5ani este indicat sa nu se circule pe el pentru a nu se deteriora.
    Aaa… și bani cât mai mulți pentru stimulare.

    • Dacă mai intervine și capul de berbec in varful dealului lângă rezervor chiar nu e terenul potrivit pentru făcut drumuri…
      Normal drumul ăla trebuia desființat și pus ceapă in loc. :))

  2. Luati si verificati toti banii sifonati din toate lucrarile executate in comuna ,unde au ajuns si veti vedea adevarate miracole ridicate din banul public ,vile si terenuri ,masini peste masini schimbate ca pe sosete .

  3. Auzi la ei lovituri de berbec acolo 😂alea se fac la cote joase nu acolo cât despre țevile sparte doar minciuni se vede de la o posta ca pământul e uscat de mult iar țeavă nu s-a mai spart de mult…. Farmazon sa nu mai mănânce căcat ca asa lucrează pe tot tronsonul, la podurile de la barlad și de la poienesti dece au folosit umplutura cu bucăți întregi de asfalt și beton? 😂Săracu inginer Pamfir se asta a plec și-a dat demisa nu a vrut sa facă pușcărie ..

  4. verificati gradele de compactare dictate de caietul de sarcini, si stratificatiile stratului suport descrise tot in caietul de sarcini. am vazut cum la Balteni o faza determinanta cu ISC a fost trecuta pe genunchi. este clar ca “se ung usile” de la isc de catre constructor. analizati si santurile betonate care prezinta segregari grave in profilul in lung cat si in sectiuni. dpdv tehnic si legislativ, lucrarile sunt neconforme, dar cine sa le vada, daca s-a dat darul, inainte de faze sau receptii!!! deasemenea, ar fi indicat sa se caroteze si in covorul asflatic sa se vada daca s au respectat grosimile de binder si uzura! sa nu mai vorbim de cotele de nivel care sunt depasite cu 10-20 cm rezultand cantitati suplimentare pe care tot constructorul le incaseaza! DNA, trezirea!

LĂSAȚI UN MESAJ