Ce știm și ce NU știm despre Sfinții Mari Împărați Constantin și mama sa, Elena

CREDINȚĂ… Cei mai mulți dintre creștini știm că Sfântul Împărat Constantin, prăznuit alături de mama sa, Elena, pe 21 mai în fiecare an, este cel care a dat libertate creștinismului printr-un edict dat la Milano în anul 313. Mai știm că în toamna anului 312, înaintea luptei cu Maxențiu, Sfântul Constantin a văzut pe cer o cruce strălucitoare ce avea inscriția ,,in hoc signo vinces” , adică ,,prin acest semn vei birui”. În timpul nopții i s-a arătat Iisus Hristos cu semnul crucii și i-a spus că dacă va inscripționa acest semn pe steagurile de luptă și pe uniformele soldaților, atunci va învinge armata adversă. Constantin a făcut întocmai și, astfel, a reușit să îl înfrângă pe Maxențiu la Podul Vulturului, devenid, astfel, conducător unic al imperiului. Acest eveniment este relatat de istoricii vremii, Eusebiu de Cezareea și Lactanțiu.

Preot Andrei Zăgan

Tot despre Sfântul Constantin mai știm că a convocat cel dintâi Sinod Ecumenic la care au fost formulate primele 7 articole ale Simbolului de credință (Crezul). Despre Împărăteasa Elena, majoritatea creștinilor știm că este cea care a mers într-un pelerinaj în Țara Sfântă unde a căutat și a găsit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mânuitorul, cât și pe cele ale celor doi tâlhari. Pentru a afla care dintre cele trei cruci este cea pe care a fost răstignit Domnul Hristos, au atins-o de trupul unui mort care a înviat de îndată.

Ce NU știm despre Sfântul Constantin și despre mama sa, Elena?

Probabil că, mulți nu știu faptul că numele lui complet este Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, era fiul unui general roman, Constantius Chlorus, și s-a născut la 27 februarie 272 sau 274 în cetatea Naissus (astăzi, Nis, în Serbia) și a murit la 21 (sau 22) mai 337 în Nicomidia (astăzi, Izmit, în Turcia). Sfânta Elena nu avea origini nobile. Ea provenea din familia unui hangiu din Bitinia (astăzi în Turcia). De aici, Constantinus Chlorus o va cere de soție, însă va renunța la ea întrucât nu putea ajunge cezar având o soție de origine inferioară. Ea avea să primească titlul de ,,Nobilissima Femina” în anul 312 de la fiul său Constantin și, mai târziu, îl va primi pe cel de ,,Augusta”. Împărăteasa Elena a trecut la Domnul la vârsta de 80 de ani, la sfârșitul anului 328 sau începutul lui 329. Trupul ei a fost înmormântat la Roma și, mai târziu, a fost mutat la Constantinopol. În anul 1211, în timpul unei cruciade, moaștele sfintei au fost luate de către venețieni și, de atunci, se află într-o mănăstire mai modestă de la marginea Veneției, care, desigur, că o are protectoare pe Sfânta Elena. Așadar, cei care veți vizita de acum frumoasa lagună, trebuie să mergeți să vă închinați la moaștele Sfintei Împăratese Elena, care se află în biserica cu același nume la circa 30 de minute de mers pe jos spre est de Piața San Marco.

Iată de ce sunt numiți ,,întocmai cu Apostolii”

Această demnitate, mai ales în ceea ce-l privește pe Împăratul Constantin, este legată de modul minunat al convertirii sale, despre care am vorbit mai sus, unde am văzut că el a fost chemat la dreapta credință asemenea Apostolilor, direct de către Domnul Iisus Hristos. De asemenea, viața Împărătesei Elena poartă pecetea semnului Sfintei Cruci pe care ea a descoperit-o în Ierusalim. Mai mult de atât, din poziția de conducători ai imperiului, cei doi sfinți au fost asemenea Apostolilor prin faptele și deciziile pe care le-au luat în deplină armonizare cu învățătura creștină. Astfel, pe lângă edictul de eliberare al creștinilor de persecuții care a fost dat în anul 313, ei au apărat dreapta credință și unitatea Bisericii, construind lăcașuri de cult creștine în diferite părți ale Imperiului: trei biserici în Roma, una în Trier (Germania), mai multe biserici în Constantinopol, una în Nicomidia, două în Ierusalim (a Învierii și a Înălțării), una în Bethleem (a Nașterii Domnului), precum și una în Antiohia. Au avut o bogată activitate filantropică, construind și întreținând orfelinate, leprozerii, așezăminte pentru săraci, pentru văduve sau pentru străini. În afară de învățăturile de credință stabilite de Sinodul I Ecumenic pe care l-a convocat, Sfântul Constantin a reflectat valorile credinței și moralei creștine în peste 360 de norme legislative pe care le-a dat de-a lungul vremii. Astfel, a adoptat legi prin care episcopii și preoții au primit dreptul de a proclama eliberarea sclavilor crestini, legi prin care erau protejate logodna și căsătoria și au fost interzise adulterul și avortul; legi care interziceau tortura, uciderea sclavilor de către stăpâni; legi prin care se interzicea abandonarea sau uciderea copiilor nou născuți, răpirea copiilor, vânzarea copiilor din motive de sărăcie. Pentru toate acestea, Sfinții Constantin și Elena sunt numiți de Biserică ,,întocmai cu Apostolii”. În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați sunt reprezentați având între ei Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ.

Aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin și Elena

Ei sunt doi dintre cei mai iubiți sfinți de către români. Așa se explică și faptul că aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin și Elena sau derivate ale acestora. Mărturie a acestei evlavii stau și numeroasele biserici parohiale și monahale, din țară și din străinătate, care și-au așezat viața duhovnicească sub ocrotirea Sfinților Împărați ai Ortodoxiei. Unul dintre cele mai vechi lăcașuri de cult din țară închinate celor doi sfinți este catedrala patriarhală din București, ctitorie a voievodului Țării Românești, Constantin Șerban Basarab. În anul 2002, la sărbătoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a dăruit o raclă cu părticele din moaștele sfinților. Și în eparhia noastră sunt mai multe biserici și mănăstiri care sunt sub ocrotirea celor doi sfinți, dintre care amintim biserica Sfinților Împărați Constantin și Elena din zona Gării din orașul Vaslui sau mănăstirea de pe Movila lui Burcel (Codăești).

Rugăciune către Sfinții Împărați Constantin și Elena

“Sfinților Împărați Constantin și Elena, voi sunteți nădejdea noastră și folositorii noștri; voi ne sunteți nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiți în nevoi și ne ajutați. Voi sfintelor mănăstiri și biserici le sunteți păzitori; pentru aceasta, cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetați a ne ajuta nouă, neputincioșilor, ci mijlociți la Dumnezeu și la Preacurata Lui Maică și Pururea Fecioară Maria, ca și pe noi să ne păzească fără prihană și pe toți să ne întărească în credință, până la sfârșitul vieții, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”.