CLASAMENT… Primăria Vaslui a publicat pe site-ul propriu programul de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor din oraș, unde a fost realizat și un clasament cu cei mai mari consumatori de energie electrică și gaze naturale din municipiu, clădiri publice aflate în administrarea instituției condusă de Lucian Braniște. Consumul energetic cel mai mare, de 9.381 MWh, este cel al clădirilor de învățământ, sector care are și cel mai mare număr de clădiri, respectiv 75. Pe locul doi este consumul de 697 MWh al Primăriei Municipiului Vaslui, din categoria clădiri administrative. Multe dintre aceste clădiri au fost construite în perioada anilor 1970 – 1989, fiind neperformante din punct de vedere energetic, însă în ultimii ani au fost demarate o serie de investiții de reabilitare, modernizare și extindere, inclusiv cu scopul de a contribui la creșterea eficienței energetice.
Comisia Europeană a prezentat un amplu pachet legislativ – celebrul deja „Fit for 55” – menit să conducă la atingerea obiectivului ambițios al UE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), până în 2030, și de obținere a neutralității climatice, până în 2050. În acest pachet, eficiența energetică și energia din surse regenerabile vor juca un rol crucial, mai ales în sectorul clădirilor și al celui de încălzire și răcire. Pe scurt, Comisia Europeană a propus ca statele membre să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor publice, iar până în 2030, 49% din energia consumată în clădiri să provină din surse de energie regenerabilă. De asemenea, se prevede obligația pentru sectorul public de a-și reduce consumul de energie pentru serviciile publice, inclusiv în domenii precum transport și clădiri publice sau managementul apei și al deșeurilor. În plus, obligația de renovare se va aplica la toate nivelurile administrative, inclusiv în sănătate, educație și locuințe publice.
Iată cei mai mari consumatori din municipiul Vaslui
Atunci când vine vorba de consumuri de energie electrică ale clădirilor aflate în administrarea Primăriei Vaslui, cei mai mari consumatori, la nivelul anului 2022, au fost Piața Traian (358.589 kWh), Primăria municipiului Vaslui (215.000 kWh) și liceele „Ștefan Procopiu”(183.840 kWh) și „Ion Mincu” (112.157 kWh). La nivelul municipiului Vaslui, în anul 2022, consumul total de energie electrică al clădirilor aflate în administrarea primăriei a fost de 1.497.488 kWh. Când vine vorba de consumul de gaze naturale, clasamentul se schimbă, Liceul „Ștefan Procopiu” ocupând prima poziție cu 172.498 mc consumați în anul 2022, urmat de Liceul „Ion Mincu” – 115.800 mc, Școala Gimnazială „Vasile Alecsandri” cu Grădinița nr. 21 – 46.336 mc și Primăria Vaslui – 44.682 mc. În concluzie, consumul energetic cel mai mare, de 9.381 MWh, este cel al clădirilor de învățământ, sector care are și cel mai mare număr de clădiri, respectiv 75. Pe locul al doilea este consumul de 697 MWh al Primăriei Municipiului Vaslui, din categoria Clădiri administrative.
La consumul de energie electrică pe locuință suntem sub media națională
Fondul de locuințe din municipiul Vaslui a avut o evoluție ascendentă în ultimii 10 ani, de la 24.551 unități în 2013, la 25.331 unități în anul 2022. Se observă, așadar, o creștere ușoară, de 3,18% în zece ani. În privința populației municipiului, creșterea este una semnificativă, dar și artificială în același timp, de 75,65%. Mai exact, conform datelor Institutului Național de Statistică, municipiul Vaslui avea în anul 2013 o populație de 84.553 locuitori, pentru ca în 2022, această să ajungă la 148.520 locuitori. În ceea ce privește acest sector rezidențial, menționăm că el este compus din 25.044 unități proprietate privată, cu o suprafață locuibilă de 1.000.461 mp și de doar 288 proprietăți publice, cu o suprafață locuibilă de 7.965 mp. Valoarea indicatorului consum specific de energie electrică pe metru pătrat(kWh/m2), la nivelul municipiului Vaslui, este de 25,34 kWh/m2 pentru locuințe, situându-se sub media din România, de circa 40 kWh/m2. Consumul mediu de electricitate pe m2 în țările UE este de circa 70 kWh/m2, majoritatea țărilor situându-se în domeniul 40-80 kWh/m2. Consumul este mai mare în țările nordice din cauza folosirii energiei electrice pentru încălzit (fiind de cca 110 -120 kWh/m2 în Suedia și Finlanda și ajungând până la peste 150 kWh/m2 în Norvegia). Potrivit acestui program de îmbunătățire a eficienței energetice, valoarea redusă a acestui indicator arată că dotarea populației cu aparatele de uz casnic este modestă și că energia electrică este mai puțin utilizată pentru încălzirea/răcirea spațiilor, pentru gătit și pentru prepararea apei calde de consum. Indicatorul consumul de energie electrică pe locuință este pentru municipiul Vaslui de 1.008,88 kWh/locuință, de asemenea mai mic decât media în România, de cca 1.650 kWh/locuință, medie care este mai mică decât media din UE, de cca 3.500 kWh/locuință. Cu toate astea, indicatorul consumului total de energie pe locuință (care include toate formele de energie consumate – energie electrică, energie termică, gaze naturale etc.) în municipiul Vaslui este de 0,91 tep/locuință, valoare ce depășește media pe țară, de 0,385 tep/locuință. Asta înseamnă că, pentru încălzirea locuințelor, consumul energetic este destul de ridicat, ceea ce ar fi trebuit să impună aplicarea măsurilor pentru reducerea sa și pentru îmbunătățirea eficienței energetice în sectorul rezidențial.
Municipiul Vaslui a pierdut un tren important
Anul trecut, în luna mai, fostul președinte al României a promulgat o lege deosebit de importantă, care prevedea că până la 90% dintre fondurile necesare reabilitării termice a blocurilor pot fi fonduri europene nerambursabile, 5% sunt fonduri din partea statului român, iar administrațiile locale pot contribui cu maxim 3%. Zeci de primării din toată țara au accesat, prin intermediul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), lucrări de renovare energetică pentru mii de blocuri construite înainte de 1989, însă în municipiul Vaslui nu a ajuns un euro și asta din cauza condițiilor pe care proprietarii locuințelor trebuiau să le îndeplinească, dar și a lipsei de implicare a asociațiilor de proprietari.
