CAMPANIA 2022… Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad organizeazã o nouã conferintã cu tematicã arheologicã, în colaborare cu Institutul de Arheologie Iasi, Academia Românã-Filiala Iasi. Invitat este dr. Alexandru Berzovan de la Institutul de Arheologie Iasi, Academia Românã-Filiala Iasi. Conferinta va avea loc duminicã, 26 februarie 2023, ora 1100, la sediul central al muzeului din str. Vasile Pârvan, nr. 1, organizator fiind muzeograf dr.Mircea Oancã.
Fortificatia de la Albesti este cunoscutã în literatura de specialitate mai veche cu numele de „Cetãtuia Vladnic” si este situatã în judetul Vaslui, în zona de sud a Podisului Moldovei, în regiunea colinarã a Dealurilor Fãlciului. Ea a fost cunoscutã încã din secolul al XIX-lea, fiind mentionatã în Chestionarul arheologic al lui Alexandru Odobescu. În afara unui mic sondaj efectuat de cãtre arheologul Ruxandra Alaiba, în anii 1980, nu s-au mai efectuat alte cercetãri. Apãratã de un sistem defensiv, constând dintr-un val de apãrare de mari dimensiuni, cu sant, cetatea prezintã o suprafatã de circa 0,80 hectare. Cercetãrile arheologice în acest sit au debutat în anul 2021. Colectivul a fost format din dr. Alexandru Berzovan (Institutul de Arheologie din Iasi) – responsabil stiintific – secondat de colegii de la Muzeul Judetean „Vasile Pârvan” din Bârlad, dr. Mircea Oancã si dr. Mircea Mamalaucã. Au participat, de asemenea, studenti de la Universitatea de Vest din Timisoara si de la Universitatea „Dunãrea de Jos” din Galati, cîtiva voluntari si patru muncitori pusi la dispozitie de Primãria Albesti. S-au deschis trei unitãti de cercetare si s-au efectuat douã sondaje de verificare. Scopul primei campanii a fost de a verifica stratigrafia generalã a obiectivului, iar rezultatele nu au dezamãgit. Cu aceastã ocazie, au fost surprinse resturile incendiate ale unei locuinte de mari dimensiuni, datatã pe baza materialului recuperat între secolele IV-III î.Hr. Campania din anul 2022 a durat trei sãptãmâni (22 august-10 septembrie 2022) si s-a încheiat pe 10 septembrie, fiind coordonatã de acelasi colectiv. Cu aceastã ocazie, a fost documentat valul de pãmânt cu palisadã si santul de apãrare aferent. Au mai fost surprinse urmele unei locuinte de suprafatã incendiate si resturile unei alte structuri adosate pantei interioare a valului în care au fost gãsite numeroase fragmente de vase ceramice din secolele IV-III î.Hr.
