VIDEO | Cetățean de Onoare al Vasluiului, prins în mijlocul unui scandal uriaș după declarațiile regizorului Bobby Păunescu

SCANDAL… Un Cetățean de Onoare al municipiului Vaslui a fost propus să devină membru în Academia Română, însă nu a fost acceptat. Este vorba despre marele compozitor Eugen Doga, multipremiat și decorat atât în Republica Moldova și URSS, cât și în România. Acesta nu a primit numărul necesar de voturi (două treimi) din partea Secției de arte, arhitectură și audiovizual. Motivele neacceptării în Academia Română nu sunt publice pentru că voturile au fost secrete, însă, luna trecută, pe un post de televiziune important, omul de afaceri Bobby Păunescu a făcut dezvăluiri incredibile: „atunci când a murit Șostakovici i s-a intrat în locuință și i s-au luat… Se spune, nu vreau să încalc drepturile și nu vreau să stric imaginea cu niciun fel, îl respect pe domnul Eugen Doga pentru toată muzica pe care a făcut-o, este un mare artist. Se spune că ar fi primit lucrările pe care Șostakovici le avea în derulare. Sunt obligat să spun, pentru că discuția aceasta s-a purtat în cadrul Academiei Române atunci când domnul Eugen Doga trebuia să fie primit și nu a fost primit, iar acesta a fost motivul”. Declarațiile omului de afaceri au trecut neobservate de presa centrală, dar și de echipa de management a compozitorului. Vremea Nouă a încercat să afle dacă marele compozitor a fost propus să intre în cel mai mare for de știință și cultură din țară, astfel că a cerut informații de la Academia Română. Instituția a confirmat că a existat o astfel de recomandare, însă nu a oferit detalii: “Candidatul menționat a fost discutat în secție, în anul 2016, dar nu a îndeplinit numărul de voturi necesar pentru a fi ales”. Compozitorul Eugen Doga nu a răspuns solicitărilor noastre de a oferi un punct de vedere referitor la declarațiile omului de afaceri Bobby Păunescu. Managerul, Vasile Moroșanu, în schimb, le-a catalogat drept „aberații prostești”. “I-am spus maestrului și maestrul mi-a spus că la așa prostii nici nu vrea să… (n.r. să răspundă). A fost o prostie spusă de cineva. Eu v-am spus, să vă consultați și cu anii când a murit Șostakovici, când a activat Șostakovici și când a activat Doga. El o să ridice discuția asta la nivel foarte înalt. Eu i-am spus că ceva s-a spus, niște aberații… Acum el e în România, o să fie în București și cred că o să vorbească și de ziarul Vremea Nouă de la Vaslui”, a declarat Vasile Moroșanu, șeful Secției Cultură și Turism din cadrul Consiliului Raional Anenii Noi. Întrebat ce o să vorbească și cu cine, acesta a răspuns: “nu știu, așa a spus maestrul”. De asemenea, Vasile Moroșanu a mai spus că “domnul Doga o să aibă o discuție cu domnul Pop (n.r. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române), noi deja l-am pus la curent pe domnul Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, despre prostiile acestea. Cred că în cel mai scurt timp o să aveți reacții la nivel central”.

Eugen Doga este unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați compozitori contemporani. A scris o simfonie (“Simfonia iubirii”), cantate, romanțe, piese instrumentale, cântece de stradă și muzică pentru filme precum “Lăutarii”, “Șatra”, “Dramă la vânătoare”, “Ana Pavlova”, “Patul lui Procust”, “Maria Mirabela”, “Capra cu trei iezi”. Este autorul a două valsuri incluse în top 200 al celor mai bune lucrări clasice din toate timpurile, alături de lucrări precum “Simfonia a V-a” de Beethoven și “Cele patru anotimpuri” de Vivaldi. Este vorba despre „Gramofon” și „Gingașa și tandra mea fiară” – introdus în patrimoniul UNESCO „drept una dintre cele mai frumoase patru creații muzicale ale secolului XX”. Eugen Doga a fost decorat cu distincții de stat ale Republicii Moldova precum și ale URSS, inclusiv titlurile de Maestru Emerit al Artei din Moldova, Artist al Poporului din R.S.S.M, Artist al Poporului din URSS, laureat al Premiului de Stat al R.S.S.M. și al Premiului de Stat al URSS. În 2008, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, i-a oferit Premiul de Stat “pentru contribuția de excepție la dezvoltarea artei muzicale naționale și universale”, iar în 2014, președintele României, Traian Băsescu, l-a decorat cu Ordinul Național “Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer. Eugen Doga este membru al Academiei de Științe a Moldovei și al Academiei Europene de Științe și Arte, dar, culmea, nu este membru și al Academiei Române.

Eugen Doga, neacceptat în Academia Română. Acum nu mai sunt locuri pentru compozitori

Cu o astfel de activitate apreciată și recunoscută internațional, compozitorul Eugen Doga a fost propus, în 2016, să intre în Academia Română. Potrivit Regulamentului de admitere în academie, propunerile pot veni de la membrii corespondenți sau titulari ai Academiei, de la instituții de învățământ superior, de cercetare sau de cultură din România și trebuie să țină cont de câteva criterii: originalitate, ecou în comunitate, reputație națională și internațională (premii, titluri, onoruri, implicare organizatorică și editorială), formarea de școli/discipoli, contribuții la dezvoltarea socio-economică a țării. După înregistrare, dosarele sunt analizate în cadrul secțiilor, iar apoi se trece la vot secret (prin vot secret se înțelege votul direct în secție sau vot electronic securizat sau vot electronic confidențial, trimis secretarului secției, care are obligația să păstreze secretul votului). Compozitorul Eugen Doga îndeplinea, cel puțin la prima vedere, condițiile de admitere în Academie, însă dosarul său nu a trecut mai departe de votul din cadrul secției (n.r. urma să fie discutat în Biroul Prezidului Academiei Române, iar apoi votat în Adunarea Generală a Academiei Române). Într-un răspuns trimis ziarului Vremea Nouă, Academia Română a confirmat acest lucru: “candidatul menționat a fost discutat în secție, în anul 2016, dar nu a îndeplinit numărul de voturi necesar pentru a fi ales”. De asemenea, instituția a mai precizat că „secția de arte, arhitectură și audiovizual a Academiei Române are, în prezent, patru membri muzicieni, între care doi compozitori și nu mai sunt locuri pentru acest domeniu. Există propuneri și dosare pentru alți șase muzicieni reputați, între care și compozitorul Eugen Doga”.

Bobby Păunescu insinuează că celebrul vals nu ar aparține maestrului Doga și că ar fi creația lui Șostakovici

Până luna trecută, nu s-a știut că marele compozitor Eugen Doga a fost propus să intre în Academia Română, însă nu a fost acceptat. Informația a apărut după ce omul de afaceri Bobby Păunescu a făcut câteva declarații în cadrul emisiunii Talk B1 Special, difuzată pe data de 11 decembrie. Le redăm în rândurile următoare: „vreau să vă spun că am început cu un vals, cu valsul lui Eugen Doga, considerat de Ronald Reagan, care spunea că e valsul lui preferat. Trebuie să spun un lucru, nu știu dacă e adevărat, nu e adevărat, dar trebuie să-l spun. E o discuție. Se spune că atunci când a murit Șostakovici, care a creat marele vals, valsul număru’ nu știu care (n.r. Valsul nr. 2), cel mai important vals recunoscut al lumii, i s-a intrat în locuință, că murise omu’, și i s-au luat… Se spune, nu vreau să încalc drepturile și nu vreau să stric imaginea cu niciun fel, îl respect pe domnul Eugen Doga pentru toată muzica pe care a făcut-o, chiar dacă nu a mai făcut alte melodii de genul acesta, mă refer la valsuri, și s-a concentrat pe altceva, este un mare artist. Se spune că ar fi primit lucrările pe care Șostakovici le avea în derulare. Deci, repet, sunt obligat să spun, pentru că discuția aceasta s-a purtat în cadrul Academiei Române atunci când domnul Eugen Doga trebuia să fie primit și nu a fost primit, iar acesta a fost motivul. N-am făcut parte, dar mi-a vorbit o carte de pe acolo”, a spus Bobby Păunescu.

Șostakovici și Valsul nr. 2

Pentru a înțelege de ce s-a putut face o corelație între lucrările lui Eugen Doga și cele a Dmitri Șostakovici, trebuie să facem o trecere în revistă a activității celui considerat cel mai important compozitor simfonic al secolului al XX-lea; are 15 simfonii, 15 cvartete de coarde, 6 concerte, lucrări de cameră și lucrări pentru pian solo. Este autorul Valsului nr. 2, devenit celebru atât datorită filmului regizat de Kubrick „Eyes Wide Shut”, cât și a concertelor lui André Rieu, numit și „Regele valsului”. Șostakovici s-a născut în 1906, la Sankt Petersburg. Marii muzicologici l-au descris ca un copil-minune, la doar 12 ani a reușit să compună un marș funebru în memoria a doi lideri ai Partidului Constituțional Democratic. La 13 ani a fost admis la Conservatorul din Petrograd, iar la 19 ani a compus prima simfonie, care a avut un mare succes. Șostakovici s-a aflat când în grațiile autorităților sovietice, când în dizgrațiile acestora. Un articol din ziarul Teatrului Metropolis povestește cum a supraviețuit acesta Marii Epurări staliniste: “Șostakovici a căzut repetat în dizgrațiile regimului, dar a reușit totuși „să se reabiliteze”, scriind muzici pe placul puterii, dar creînd și în ascuns lucrări pe care le-a ținut în sertar pentru vremuri mai tihnite. A fost unul dintre puținii mari artiști ai perioadei 1930 – 1950 care au supraviețuit fizic, dar și artistic acuzațiilor (gravissime, pe atunci) de formalism din partea puterii sovietice. Mulți colegi ai săi au fost nu doar distruși ca reputație artistică, dar și executați în timpul celebrelor procese de la Moscova (așa-numitele „procese spectacol” din timpul Marii Epurări staliniste împotriva oponenților regimului; numele face referire la faptul că verdictele erau deja cunoscute încă dinainte de începerea judecății). Deși a făcut în mod clar compromisuri pentru a putea supraviețui artistic (și chiar fizic) acelor vremuri, muzica lui a păstrat mereu o calitate indiscutabilă”.

Doga a scris primul vals la trei ani de la moartea lui Șostakovici

Dmitri Șostakovici a murit în 1975, în urma unui cancer pulmonar. Eugen Doga avea atunci 38 de ani. În 1978 a scris primul vals. Acesta a povestit pe site-ul său că lucrarea a fost creată într-o noapte. Emil Loteanu, regizorul filmului „Gingașa și tandra mea fiară”, l-a rugat să scrie muzica pentru scena de nuntă a eroinei filmului Olenica Skvorțova. Povestea valsului este prezentată pe site-ul compozitorului: “într-o noapte, la începutul verii, în câteva ore Eugen Doga a scris un vals, care a devenit „cardiograma” filmului, după exprimarea lui Loteanu. A doua zi dimineața, notele partiturii au fost puse în lucru, iar seara, în aceeași zi, valsul a fost interpretat de Orchestra de Stat a Cinematografiei din URSS, dirijată de Serghei Skripka. „Am venit la studioul de înregistrări, orchestra pentru prima oară a interpretat valsul, pe neașteptate muzicienii au început să bată cu arcușurile lor pe pupitre. Mă gândeam, că, iată, mă iau peste picior sau mă iau în râs. Eu, într-adevăr, m-am gândit că aceasta este o glumă”, spunea compozitorul. A doua zi, grupul de filmare, așezat pe iarbă, a ascultat acest vals de zeci de ori, întârziind astfel începutul filmărilor. Numai spre seară filmarea a început”.

Managerul compozitorului Eugen Doga: “trebuie să fim atenți să nu se pornească o prostie între arta din România și arta din Republica Moldova”

OPINIE… Considerând că nu ar fi corect ca publicul din România să rămână doar cu declarațiile cineastului Bobby Păunescu, am solicitat un punct de vedere din partea compozitorului, trimițînd două e-mailuri pe adresa info@dogamusic.ro și două mesaje pe pagina sa oficială de Facebook. Solicitările au fost făcute pe 16 decembrie, 22 decembrie și 10 ianuarie. Nu am primit însă niciun răspuns. L-am contactat, astfel, pe managerul acestuia, Vasile Moroșanu, șeful Secției Cultură și Turism din cadrul Consiliului Raional Anenii Noi. În prima discuție ne-a spus că va transmite solicitarea noastră compozitorului Eugen Doga, urmând ca apoi să primim un răspuns sau un apel telefonic de la acesta. Pentru că nu am primit nimic, l-am contactat a doua oară: “I-am spus maestrului și maestrul mi-a spus că la așa prostii nici nu vrea să… (n.r. să răspundă). A fost o prostie spusă de cineva. Eu v-am spus, să vă consultați și cu anii când a murit Șostakovici, când a activat Șostakovici și când a activat Doga. Aberațiile prostești ale unor, nu știu cum să le zic… Dumneavoastră, ca jurnalist, trebuie să aveți o etică a jurnalismului. El o să ridice discuția asta la nivel foarte înalt. Eu i-am spus că ceva s-a spus, niște aberații.. Acum el e în România, o să fie în București și cred că o să vorbească și de ziarul Vremea Nouă de la Vaslui”. Întrebat ce o să vorbească și cu cine, acesta a răspuns : “nu știu, așa a spus maestrul. Dumneavoastră v-ați actat de la niște prostii spuse de cineva. Ați spus că au fost spuse pe o televiziune națională, B 1 TV nu e o televiziune națională, e particulară. Domnul Doga e o personalitate, să se spună că el a furat… V-am zis, consultați-vă, ce gen de muzică a scris Doga și ce gen de muzică a scris Șostakovici. Șostakovici a scris Simfonia 13 și ce a mai scris, Doga nu a scris simfonii. Doga scrie cu totul alt gen de muzică”, a declarat Vasile Moroșanu.

Logică de manager: “odată ce v-ați luat să anchetați o prostie, cred că din start trebuie să înțelegeți că e o prostie”

AGRESIV… Simpla solicitare a unui punct de vedere echivalează, din punctul de vedere al managerului Moroșanu, cu “învinovățirea”. Spunem asta pentru că discuția cu el a ajuns până în punctul în care ne-a acuzat că noi îl învinovățim pe compozitor de “furtul” lucrărilor lui Șostakovici (n.r. cuvânt “furt” nu a fost deloc rostit nici de Bobby Păunescu, nici de reporterul Vremea Nouă): “Dumneavoastră l-ați învinovățit, ați luat o prostie spusă de cineva. Este o aberație prostească. Trebuie să fim atenți să nu se pornească o prostie între arta din România și arta din Republica Moldova după niște prostii spuse de cineva și necontrolate de altcineva. Eu colaborez cu domnul compozitor de mulți ani. Prostia asta, întrebările astea m-au afectat și pe mine. Mi se pare foarte urât că un oarecare Păunescu a spus despre Doga că ar fi furat piesele lui Șostakovici. Domnul Doga o să aibă o discuție cu domnul Pop (n.r președintele Academiei Române), noi deja l-am pus la curent pe domnul Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei, despre prostiile acestea. Cred că în cel mai scurt timp o să aveți reacții la nivel central. Pentru niște ziare și televiziuni particulare care se ocupă numai cu… Nu știu cum să le zic. Cred că o să fie o reacție foarte dură. Dumneavoastră, odată ce v-ați luat să anchetați o prostie, cred că din start trebuie să înțelegeți că e o prostie. Am trimis (n.r. link-ul cu emisiunea de pe B 1 TV) unor academicieni și au zis că sunt niște prostii, aberații care nici nu merită să fie discutate și că așa personalități (n.r. Bobby Păunescu), ziare și televiziuni trebuie să fie trase la răspundere. Eu cred că o să fie reacții din partea domnului compozitor, eu l-am pus la curent”, a declarat Vasile Moroșanu. Întrebat de motivele pentru care compozitorul Eugen Doga nu a fost acceptat în Academia Română, acesta a spus că nu știe: “Eu nu știu despre asta, nu am discutat decât despre furtul pieselor. Nu cred asta (n.r. că a fost propus să intre în Academia Română), el e plecat acum într-un turneu. Se duce cu inima frântă de cuvintele astea spuse, dar el o să dea răspunsul, nu aveți grijă. Eu îl știu pe maestru foarte bine. Noi nu putem să ne coborâm atât de jos ca domnul acela. Publicul din România a văzut arta domnului Doga, dacă a ascultat arta domnului Șostakovici, deodată își dă seama. Nu poți să alături Simfonia 13, de exemplu, cu piesa “Orice femeie e frumoasă”. Uitați-vă la gen. Genul de muzică al domnului Doga diferă complet de cel al domnului Șostakovici. Întrebați orice specialist în domeniu”, a spus Vasile Moroșanu.

Vasile Moroșanu: “o să ridicăm problema aceasta la nivel de ministerul Culturii, că suntem învinovățiți de ziarul Vremea Nouă”

CINE MINTE?… De asemenea, acesta a adus în discuție și un articol publicat în 2021 în ziarul Vremea Nouă – “Eugen Doga, Cetățean de Onoare al Vasluiului, 80.000 lei este prețul pentru care acesta va concerta la Zilele Vasluiului”. Vasile Moroșanu s-a arătat deranjat că am devoalat suma de bani plătită de vasluieni pentru acel concert, mai ales că, spune el, era în cadrul unui parteneriat între CJ Vaslui și Consiliul Raional Anenii Noi: “Ne-ați ponegrit în urmă cu doi ani, că basarabenii vin aici (n.r. în Vaslui) să facă spectacole. Nu o să mai venim, o să ridicăm problema aceasta la nivel de ministerul Culturii, că suntem învinovățiți de ziarul Vremea Nouă… Ați criticat foarte dur că s-a cântat pe bani. Noi nu am luat niciun ban, tot se lucrează prin instituțiile românești, nu luăm bani cash, prostii de astea… S-a scris fals, dar orice fals din zece oameni, cinci înțeleg că nu este fals. Noi am stocat toate materialele acestea, ca să vedem cu cine avem de furcă”, a spus Vasile Moroșanu. Informațiile despre onorariile artiștilor care au urcat pe scena de la Zilele Vasluiul în 2021 au fost făcute publice de primarul Vasile Pavăl în conferința de presă de dinaintea evenimentului. Acum, dacă managerul artiștilor din R. Moldova spun că aceștia au cântat fără bani la Vaslui, iar în contabilitate apar plăți făcute, ne întrebăm cine minte. Primăria Vaslui sau managerul Vasile Moroșanu?

Concluzii

ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS… Compozitorul Eugen Doga nu a fost acceptat în Academia Română, iar motivele nu sunt cunoscute, cel puțin nu oficial. A fost surprinzător să constatăm că acesta nu a dorit să comenteze în niciun fel declarațiile omului de afaceri Bobby Păunescu, făcute pe un post de televiziune important din țară, în direct, și ascultate de un număr mare de oameni. Atitudinea marelui compozitor este surprinzătoare cu atât mai mult cu cât pe site își arată disponibilitatea de a comunica cu presa astfel încât să nu apară greșeli: “Maestrul e gata cu mare dragoste să comunice cu presa, fiindcă rolul acesteia e foarte mare, de aceea mult înseamnă corectitudinea transmiterii dialogului și gândurilor”. Considerăm că o reacție a compozitorului ar fi pus capăt zvonurilor și ar fi clarificat întreaga poveste. La fel de surprinzătoare a fost și atitudinea managerului acestuia, Vasile Moroșanu, care a încercat să ne intimideze prin expresii precum “el o să ridice discuția asta la nivel foarte înalt”, “o să fie în București și cred că o să vorbească și de ziarul Vremea Nouă de la Vaslui”, “Domnul Doga o să aibă o discuție cu domnul Pop”, “o să ridicăm problema aceasta la nivel de ministerul Culturii, că suntem învinovățiți de ziarul Vremea Nouă”. Astfel, lipsa de reacție a marelui compozitor și ostilitatea managerului său nu fac decât să ne întrebăm: de ce nu au vrut să vorbească despre motivele neacceptării în Academia Română?