PROBLEMÃ …Cum spitalul municipal „Dimitrie Castroian” Husi a rãmas din nou fãrã medici urgentisti, situatie care, periodic, de la demisia doamnei dr. Gabriela Ababei, survenitã în octombrie 2014, s-a tot repetat, din cauza faptului cã la Husi au venit de atunci doar urgentisti detasati pe perioade scurte de timp, conducerea spitalului cautã specialisti care sã asigure activitatea în CPU. Când rezultatele demersurilor pãreau sã nu se concretizeze, deputatul Tudor Ciuhodaru, medic primar Medicinã de Urgentã, s-a oferit sã dea o mânã de ajutor: a cerut ajutorul Ministerului Sãnãtãtii pentru a gãsi specialisti care sã vinã la Husi, iar în caz cã nu se va gãsi, dr. Ciuhodaru s-a oferit sã vinã sã facã gãrzi. De altfel, Tudor Ciuhodaru sustine cã situatia este la fel de gravã si la Spitalul Bârlad, nu doar la Husi.
„Încercăm să găsim soluţia la o problemă care face diferenţa dintre viaţă şi moarte: existenţa unui medic de urgenţă în CPU de la Huşi, rămas în acest moment fără niciun medic. La solicitarea doamnei doctor Rotaru am lansat un apel printre medicii de urgenţă din Iaşi, solicitând sprijinul în această problemă acută. M-am oferit să fac gărzi neplătite pentru a ajuta acest spital şi pe oamenii ce au nevoie de asistenţă medicală de urgenţă. Sper să am şi sprijinul Ministrului Sănătăţii în a găsi un urgentist în această ţară, după ce i-am prezentat situaţia din Huşi. Situaţia nu este izolată. Şi la CPU din Spitalul Elena Beldiman din Bârlad mai există doar un medic de urgenţă, în loc de 12, aşa cum prevede organigrama. În ultimele săptămâni trei medici de urgenţă, Oana Corlat, Svetlana Andronache şi Cristian Vladu şi-au dat demisia din cauza suprasolicitării şi nici cei 4 medici de familie care fac gărzi nu mai au intenţia de a continua. Mi-am arătat disponibilitatea de a-mi ajuta colegii şi de face gărzi în CPU din Bârlad încă de acum trei ani, am depus câte o cerere în fiecare lună dar, din nefericire, orgoliile politice au fost mai presus de sănătatea bârladenilor.
„Această specialitate dificilă trebuie încadrată de urgenţă de Ministerul Sănătăţii în categoria a II-a de muncă”
Din păcate, mai spune dr. Ciuhodaru, sunt tot mai puţini medici care aleg urgenţele ca specialitate şi tot mai mulţi care o părăsesc, nemultumiti de conditiile de muncã si de 12 ore, care nu le permite să aibă o viaţă normală şi să-şi întemeieze o familie. „Îi găsiţi prin Franţa, Belgia, Germania sau Martinica. Unii au ştiut doar să ceară de la medicii de urgenţă. Nu au ţinut cont de nopţile nedormite, de oboseală, stres, frig, ploaie, infecţii, injuriile şi agresiunile pe care le suportă toţi colegii mei din serviciile de urgenţă. Această specialitate dificilă, suprasolicitantă fizic şi psihic, trebuie încadrată de urgenţă de Ministerul Sănătăţii în categoria a II-a de muncă, pentru că nu-mi închipui cum, la 65 de ani, uzat fizic, eventual măcinat de boli, o doctoriţă sau un doctor de urgenţă va fugi pe scări sau va sări din salvare pentru a salva o viaţă. Până acum nimeni nu a reuşit să iasă viu la pensie lucrând în medicina de urgenţă…”, sustine dr. Tudor Ciuhodaru.
