Coaliția de guvernare a decis: în administrația publică locală, trebuie făcută o reducere a posturilor cu 20%

S-A STABILIT… Discuțiile de marți dintre Sorin Grindeanu și Ilie Bolojan au depășit formatul inițial și s-au extins cu participarea liderului UDMR, Kelemen Hunor și a primarului Timișoarei, Dominic Fritz. Concluzia: toți cei implicați vor susține proiectul de reformă administrativă prezentat de Cseke Attila. Este pentru prima oară când, la același nivel politic, PSD, PNL, UDMR și USR validează aceeași formulă tehnică de restructurare a aparatului bugetar. În cea mai recentă simulare făcută de Guvernul Bolojan, județul Vaslui ar fi printre cel mai puțin afectate de această restructurare de posturi, doar 129 de bugetari fiind nevoiți să fie dați afară.

Coaliția a agreat ca pentru administrația publică locală o reducere cu 30% a numărului maxim de posturi posibile, dar nu mai mult de 20% din numărul efectiv de angajați. Unii primari pot să nu facă deloc concedieri, dacă au făcut concedieri în trecut. ⁠Pentru administrația centrală, s-a agreat, de principiu, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal pentru a nu afecta ministerele unde există deficit de personal. Potrivit acelorași surse, proiectul stabilește o reducere cu 10% a personalului bugetar, iar măsura se va aplica atât administrației locale – primării, consilii județene, instituții subordonate, cât și administrației centrale. Nu e vorba doar de „optimizare” sau înghețare de posturi, ci de tăieri efective de posturi ocupate. Peste 13.000 de bugetari ar urma să fie dați afară. Acest punct e important pentru că, până acum, o parte a negocierilor se blocase tocmai aici: unele partide doreau reducerea cheltuielilor totale cu personalul, lăsând ordonatorilor de credite libertatea să decidă cum fac economia, în timp ce altele au cerut explicit reducerea numărului de angajați, măsurabilă în organigramă. Executivul urmează să adopte întregul pachet tot prin procedura de angajare a răspunderii în Parlament. Asta înseamnă că Guvernul își asumă proiectul ca bloc unic, fără negocieri pe articole și fără riscul amendamentelor din plen, iar opoziția are ca singur instrument moțiunea de cenzură.

Cine pierde, efectiv, oameni

În ultimele săptămâni, coaliția extinsă a avut dificultăți în a pune pe hârtie același „10%”. A existat o variantă PSD – susținută vocal de primari și șefi de consilii județene – care cerea libertate locală: nu ne impuneți pe cine să dăm afară, lăsați-ne să facem economie de personal de cel puțin 10% la fondul de salarii, fie prin restructurare, fie prin comasare de servicii, fie prin blocarea unor posturi vacante. De cealaltă parte, formula promovată public de UDMR, prin Cseke Attila, a insistat pe cifre clare, ușor de verificat politic: zece la sută din posturile efectiv ocupate în administrație trebuie să dispară. Sursele afirmă că, în urma discuțiilor de azi, modelul Cseke este cel care merge mai departe. Prin includerea explicită a administrației centrale în același regim de tăiere, liderii din teritoriu încearcă să evite scenariul în care doar primăriile și consiliile județene suportă costul electoral al concedierilor. A fost unul dintre reproșurile dure din rundele anterioare: nu putem, ca aleși locali, să anunțăm disponibilizări și să vedem, în același timp, cum agențiile centrale își păstrează toate direcțiile, toate cabinetele și toți consilierii personali. Faptul că pachetul agreat ieri acoperă și aparatul central dă semnalul că „tăiem peste tot”, nu doar în teritoriu. 

Vasluiul, printre județele cele mai puțin afectate de marea restructurare: doar 130 de bugetari sunt pe punctul de a-și pierde locul de muncă 

Premierul Bolojan a declarat în repetate rânduri că multe primării nu pot suporta cheltuielile de personal din veniturile pe care le încasează. El a prezentat situația posturilor din administrația locală pentru fiecare județ, spunând că reforma administrației publice ar însemna o reducere cu 13.098 a posturilor ocupate efectiv, ceea ce înseamnă 10%. Într-o simulare de care Bolojan a vorbit în cadrul unei conferințe de presă, județele cele mai afectate de concedierile din administrațiile publice locale ar fi: Prahova (cu un număr total de 724 de posturi ocupate reduse), Argeș (649), Suceava (627) și Mureș (513). La acestea s-ar adăuga Municipiul București cu 709 posturi ocupate reduse. Vasluiul face parte din acele județe care ar fi printre cel mai puțin afectate de respectivele concedieri, cu 129 de posturi ocupate reduse, alături de Bihor (53 de posturi ocupate reduse), Tulcea (60), Bistrița-Năsăud (125), Arad (136), Călărași (138), Brăila (141).