1.2 C
Vaslui
05-dec.-2022

Comoara de la Suceviţa, păzită de maici cu camere video, senzori de mişcare şi sistem de televiziune cu circuit închis

- Advertisement -

Pe lângă rugăciuni şi treburile gospodăreşti ale mănăstirii, cele peste 70 de maici de la Mănăstirea Suceviţa au în grijă şi paza comorii fără de preţ de pe vremea lui Ieremia Movilă, pază pe care o fac de câteva luni cu tehnologie de ultimă generaţie.

Maicile au scăpat de cărat lemne şi de făcut focul în sobe, pentru că au acum la dispoziţie o centrală termică performantă, precum şi panouri solare pentru apă caldă non-stop.

În pauzele de rugăciune, maicile îşi fac şi timp să-i obişnuiască pe turişti să folosească sistemele autoghid în format digital, cu care poţi vizita mănăstirea cu o simplă atingere a ecranului, lăcaşul de cult fiind prezentat prin imagini 3D şi 360 de grade.

Din faţa touchscreen-ului, poţi face un tir virtual al mănăstirii, cu informaţii despre muzeul, istoricul, arhitectura şi pictura lăcaşului de cult, putând accesa şi o galerie foto, ajungând într-o secundă în altar, naos, gropniţă, pronaos şi pridvor.

La Suceviţa, maicile sunt în pas cu tehnologia, iar corespondenţa se ţine în principal pe e-mail.

Doar câteva maici ştiu codul secret de intrare în camera comorii

Întreaga colecţie de icoane şi obiecte de patrimoniu aparţinând Mănăstirii Suceviţa este păzită cu camere video şi senzori de mişcare.

În două încăperi din incinta lăcaşului de cult există monitoare pe care măicuţele urmăresc fiecare mişcare surprinsă de camerele de luat vederi, printr-un sistem de televiziune cu circuit închis, pentru supraveghere.

Imaginile sunt stocate pe două hard disk-uri de 2 terabyţi şi rămân arhivate pentru o perioadă lungă de timp.

Fostul sistem antiefracţie, o banală sirenă şi un senzor, a fost înlocuit cu unul nou, mult mai performant, astfel că broderiile din secolele XV-XVI, din vremea Sfântului voievod Ştefan cel Mare şi a lui Ieremia Movilă, lucrate cu fir de aur, argint şi mătase, sunt în siguranţă în muzeul din interiorul mănăstirii, alături de celelalte odoare, printre care epitaful cu perle, acoperămintele de mormânt ale voievozilor Ieremia şi Simion Movilă, tetraevangheliarele miniate şi ferecate în argint aurit sau chivotul donat de Mitropolitul Gheorghe Movilă.

În camerele muzeului şi ale expoziţiei permanente de icoane a fost instalat şi un sistem de protecţie împotriva incendiului, cu senzori care detectează imediat fumul.

De asemenea, în cele două încăperi, precum şi în depozitele de obiecte bisericeşti, au fost instalate cinci echipamente de climatizare, care să menţină o umiditate şi o temperatură constantă, indiferent de anotimp şi condiţii atmosferice.

Piesele din colecţia de o inestimabilă valoare a Mănăstirii Suceviţa sunt expuse în vitrine special concepute, funcţie de natura pieselor, cu respectarea riguroasă a normelor de conservare şi securitate a patrimoniului. Au fost expuse cu precădere lucrări din epoca Movileştilor – ctitorii Suceviţei, iar muzeul, mărturiseşte maica stareţă, Mihaela Cozmei, va fi deschis în perioada imediat următoare.

Totodată, a fost schimbată mare parte din instalaţia electrică, înlocuită instalaţia de iluminat, iar tavanul din camera în care se află muzeul mănăstirii a fost renovat şi tratat antifungic şi cu substanţe chimice împotriva dăunătorilor.

Maicile au înlocuit sobele cu caloriferele. Au căldură şi apă caldă non-stop

Toate aceste renovări importante s-au făcut de către firma suceveană Loial Impex, în cadrul proiectului cu fonduri europene „Restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural şi modernizarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Suceviţa”.

Proiectul a demarat în luna martie 2010, având o valoare totală de aproximativ 6,71 milioane de lei, din care circa 5,14 milioane finanţare nerambursabilă, iar aproape 357.000 de lei asiguraţi din contribuţia proprie a mănăstirii.

„Lucrările propriu-zise au început în septembrie 2010 şi s-au finalizat la sfârşitul lui ianuarie 2012, odată cu recepţia investiţiilor”, ne-a declarat, ieri, inginerul Ovidiu Ifrim din cadrul Loial Impex.

Unul dintre principalele puncte ale proiectului a fost realizarea unei centrale termice pe biomasă, complet automatizată. Centrala face practic toată treaba, maicile care au primit în grijă noua investiţie având foarte puţine lucruri de făcut.

„Înainte foloseam sobele de teracotă. Fiecare se aproviziona cu lemne din gospodărie, le aducea în chilie şi făcea focul. Acum avem calorifere şi e mult mai uşor”, mărturiseşte maica stareţă, Mihaela Cozmei.

24 de panouri solare, pe clădirea centralei

Odată cu punerea în funcţiune a centralei, este asigurată încălzirea atât a mănăstirii, cât şi a anexelor gospodăreşti, precum şi apa caldă la orice oră din zi şi din noapte, surplusul fiind asigurat şi de cele 24 de panouri solare montate pe acoperişul clădirii centralei.

Inginerii de la Loial au prevăzut şi un grup generator care să asigure continuitatea în alimentarea cu energie electrică, în cazul în care se întrerupe curentul, aşa cum s-a întâmplat chiar zilele trecute.

Aleile mănăstirii, refăcute pentru a păstra stilul medieval

În cadrul amplului proiect de restaurare a mănăstirii au fost incluse şi cele două drumuri de acces.

Drumul de aproximativ 1.400 de metri pătraţi care face legătura dintre DN 17 şi anexele mănăstirii a fost betonat, iar cel care a face accesul dintre lăcaşul de cult şi gospodăria maicilor a fost pietruit, fiind transformat într-o alee pietonală.

Aleea principală de acces în mănăstire, cât şi aleile interioare, care se degradaseră tot mai mult în ultimii ani, au fost de asemenea refăcute, cu piatră de carieră aşezată în forme neregulate, asimetrice, pentru a păstra stilul medieval al „cetăţii” monahale.

„Toate aceste lucrări s-au desfăşurat fără a stânjeni ritmul activităţilor monahale şi programul de vizitare al turiştilor, demonstrând că printr-o bună organizare se poate îmbina munca de restaurare cu derularea relativ strictă a orarului mănăstirii”, a explicat directorul general al Loial Impex, Ioan Brăescu.

Iconostasul din pronaosul bisericii mănăstirii, restaurat după sute de ani

O altă lucrare foarte importantă şi migăloasă în acelaşi timp a reprezentat-o restaurarea iconostasului din pronaosul mănăstirii Suceviţa, aflat într-o stare de avansată degradare atât la icoane, cât şi la forma decorativă sculptată şi policromată.

Lucrarea a fost deosebit de complexă, presupunând numai în prima fază documentaţie foto diferenţiată, studii ştiinţifice (prelevări, recoltări probe, microteste, analize fizice, chimice, biologice etc.), documentaţii desenate şi documentaţie tehnologică scrisă (fişă de identificare a degradărilor, de intervenţie, tabele de materiale, antemăsurători, măsurători de microclimat etc).

Iconostasul a fost demontat bucăţică cu bucăţică, iar restauratorii au lucrat luni în şir, zi lumină.

Maicile corespondează prin e-mail-uri şi vor să facă un site al mănăstirii

Maica stareţă Mihaela Cozmei intenţionează să deschidă zilele acestea muzeul renovat al mănăstirii, pentru a le arăta tuturor turiştilor tezaurul lăcaşului de cult.

E încântată că în sfârşit colecţia de obiecte de inestimabilă valoare artistică şi culturală a mănăstirii este păstrată în cele mai bune condiţii, fiind asigurate şi condiţii optime de conservare.

„Fiecare maică şi-a preluat ascultarea, cum se spune la noi. Maicile sunt specializate în câte un domeniu de activitate, fie în muzeologie, în contabilitate, administraţie etc. Sarcinile sunt împărţite”, mărturiseşte stareţa.

La mănăstire, corespondenţa se ţine în multe dintre cazuri prin e-mail, lăcaşul de cult fiind conectat la internet.

„Sunt maici care ştiu să folosească calculatoarele şi intenţionăm chiar să realizăm în viitor şi un site al mănăstirii”, a mai spus Mihaela Cozmei.

www.monitorulsv.ro

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.