SUPERSTITII DE CRÃCIUN La români, Crãciunul este una dintre cele mai importante sãrbãtori, dacã nu cea mai importantã. Aceastã sãrbãtoare, în care se îmbinã fastul pregãtirilor pentru masã, cu slujba de la bisericã, este dedicatã Nasterii Mântuitorului. Românii au un set de superstitii care au devenit la sate deja traditii, pentru noaptea de Ajun.
Biblia spune cã Fecioara Maria, când trebuia sã nascã pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însotitã de Iosif, din casã în casã rugându-i pe oameni sã-i ofere adãpost. Ajungând în casa unui anume Crãciun, om foarte rãu, care nu-i permitea sã nascã acolo, este dusã de sotia acestuia în grajd, unde dã nastere lui Iisus. Când acesta a aflat, a ucis-o pe sotia sa. De asemenea, se spune cã în Noaptea Sfântã a Nasterii Sale s-au deschis cerurile si Duhul Sfânt a coborât deasupra fiului lui Dumnezeu si, în grajd unde initial era întuneric, s-a făcut luminã. Deci, Crãciunul este o sãrbãtoare sfântã, care aduce în sufletele oamenilor luminã si bucurie. Aceastã sãrbãtoare este anuntatã prin obiceiul drag copiiilor de a merge la colindat, pentru a vesti Nasterea Mântuitorului.
Superstitii de Crãciun la sate si orase
Crãciunul este o perioadã pe cât de specialã, pe atât de magicã. Si cum poporul român este un izvor nesecat de traditii, obiceiuri si superstitii, nu putea sã lipseascã nici sfârsitul de an, cu lucrurile pe care trebuie sã le faci pentru ca în Noul An sã se îndeplineascã dorintele. Multe dintre ele s-au transmis din mosi-strãmosi, altele sunt importate, cert este cã, dacã vrei sã ai noroc la anul, trebuie sã respecți câteva reguli. Unele se aplicã la sat si sunt respectate de generatii întregi, altele pot fi numite superstitii “de oras“. Astfel, în Ajunul Crãciunului, gospodarii îsi strâng din sat tot ce au dat împrumut, ca sã-i gãseascã Sãrbãtorile cu toate în gospodãrie. Femeile pun în apa în care se spalã o nucã, pentru a fi sãnãtoase ca nuca, si un ban, ca sã fie bogate; gospodarii pun mâna pe toate uneltele din curte, ca sã le foloseascã sãnãtosi si cu spor în noul an. Tot de Crãciun, se pune o potcoavã în gãleata cu apã si apoi apa este datã la vite, ca sã fie tari ca fierul. Cât tin zilele de Crãciun, furca de tors este ascunsã, fiindcã se crede cã cel care o va vedea ar putea fi muscat de un sarpe lung si gros ca furca. În aceastã zi, pâinea se aseazã sub masã pentru noroc, iar sub fata de masã se pune pleavã de grâu, pentru belsug; împotriva deochiului si farmecelor, în cele patru colturi ale mesei se pun usturoi si seminte de mac, în timp ce cosurile caselor se scuturã, iar funinginea se pune la rãdãcina vitei-de-vie si a pomilor, pentru rod bogat.
Superstitiile Crãciunului de oriunde
Lumânãrile aprinse în seara de Ajun nu trebuie stinse, acestea trebuie lãsate sã ardã pânã la final, se spune cã asa vei avea noroc toatã luna ianuarie; dacã nu dãruiesti nimic în Ajunul Crãciunului te va pãrãsi prosperitatea. Cine se sãrutã sub vâsc în noaptea de Ajun va avea noroc în dragoste, iar cine evitã însã sãrutul de sub vâsc va avea ghinion. În Ajunul Crãciunului nu trebuie sã lasi pe nimeni sã-ti închidã usa, deoarece s-ar putea sã aibã mâna rea si-ti va alunga norocul din casã; copiii care se nasc în noaptea de Crãciun sunt cei mai norocoși.
Luminile de Crãciun din brad nu se aprind înainte de aparitia primei stele. Trebuie sã mãturi pragul în Ajunul Crãciunului, ca sã ai noroc în anul urmãtor.
Se spune cã în noaptea de Crãciun animalele pot vorbi, dar vei avea ghinion toatã viata dacã asculti ceea ce spun. În noaptea de Ajun se spune cã cerurile se deschid, iar cine moare în aceastã noapte ajunge direct în Rai. La masa de Crãciun trebuie sã participe un numãr par de invitati, un numãr impar aducând ghinion. Cât de multe bucãtele de plãcintã strângi în seara de Ajun, atâtea luni de noroc vei avea în anul care vine. Prima persoanã care intrã în casã în seara de Ajun trebuie sã fie un bãrbat, dacã pragul e trecut de o femeie ghinionul se va abate asupra casei.
