NESIMTIRE… Comisia de muncã a Senatului a respins initiativa legislativã care prevedea cresterea alocatiei pentru copii la 100 de lei din 2014 si cea cu privire la acordarea diferentiatã a alocatiei. Motivatia respingerii proiectului de lege a fost argumentatã de imposibilitatea discriminãrii copiilor pe motiv de venit si de imposibilitatea bugetului de a suporta un efort suplimentar. Astfel, alocatia pentru copii rãmâne la nivelul celei din 2008, în timp ce parlamentarii au votat de curând pentru cresterea salariilor pentru primari, viceprimari, presedinti de consilii judetene si vicepresedinti.
Cu o alocatie de aproximativ 9 euro pe lunã, echivalentul a unui bilet de autobuz într-o tarã civilizatã din Uniunea Europeanã, indemnizatia copiilor din tara noastrã este cea mai micã din întreaga Uniune. Dacã tãri precum Luxemburg, Italia sau Franta îsi permit sã ofere copiilor alocatii de pânã la 800 de euro, guvernantii nostri spun cã bugetul nu poate suporta eforturi suplimentare în aceastã perioadã de instabilitate economicã. Prin urmare, copiii trebuie sã se descurce cu 42 de lei lunar, asta în conditiile în care preturile la alimente au crescut cu peste 20 % în ultimii 5 ani, iar veniturile pãrinilor au stagnat sau chiar au scãzut. Lipsa de motivare în domeniul educational duce la scãderea performantelor elevilor si implicit la „fabricarea” unor elevi fãrã perspective clare în viatã. Pentru multi dintre copii, alocatia reprezintã principala sursã financiarã, iar suma de 42 de lei este mai mult decât insuficientã. Potrivit unor statistici Eurostat, aproximativ 24% dintre copiii români duc lipsã de fructe si legume, iar alimentatia are deficit de proteine. De asemenea, lipsa hainelor si a încãltãmintei adecvate reprezintã o realã problemã pentru copii, ceea ce duce la un risc ridicat al sãrãciei. În ciuda acestor probleme de ordin major, parlamentarii au considerat cã alte probleme sunt prioritare, votând de curând pentru cresterea salariilor pentru primari, viceprimari, presedinti de consilii judetene si vicepresedinti.
Natalitatea în cãdere liberã
Acest dezinteres politic a avut un impact vizibil asupra natalitãtii, care este în cãdere liberã, în ultimii 2 ani înregistrându-se un minim istoric. Un exemplu de urmat ar putea fi Marea Britanie, care duce o politicã intensã de sporire a natalitãtii. În timp ce sporul demografic al populatiei române atinge cote dramatice, etnia romã înregistreazã o natalitate de 2,5 ori mai mare decât la români ceea ce duce la cresterea numãrului si ponderii acestei populatii, miscare accentuatã de scãderea numãrului românilor. Se pare cã trendul continuã si în acest an. Cele mai recente date ale INS aratã cã sporul natural în România este în continuare negativ, în ultimii doi ani nãscându-se cei mai putini copii din anii 1950 si pânã în prezent. Spre exemplu, în luna iulie, diferenta dintre persoanele decedate si cele nãscute este de 4875 persoane. Se estimeazã cã, în actualul ritm de scãdere demograficã, România va mai avea doar 15 milioane de locuitori în 2030, ceea ce înseamnã o pierdere dramaticã.
