Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se reuneşte vineri pentru a alege noul preşedinte şi vicepreşedinte al Consiliului, ce vor conduce instituţia în anul 2012.
Tot în şedinţa de vineri, Plenul va discuta şi raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2011.
CSM are în componenţa sa 19 membri: nouă judecători şi cinci procurori aleşi de magistraţi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi validaţi de Senat, doi reprezentanţi ai societăţii civile aleşi de Senat şi trei membri de drept – ministrul Justiţiei, preşedintele ÎCCJ şi procurorul general al României. Mandatul membrilor aleşi este de şase ani, fără posibilitatea reînvestirii.
Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi prin votul membrilor Plenului, pentru un an de zile, având dreptul să candideze doar cei nouă judecători şi cinci procurori aleşi în adunările generale ale instanţelor şi parchetelor. Dacă preşedintele este judecător, vicepreşedintele trebuie să fie procuror, şi invers.
Mandatul actualului CSM a început în ianuarie 2011, primul preşedinte fiind ales judecătorul Horaţius Dumbravă, iar vicepreşedinte procurorul George Bălan.
Deocamdată, singurul care şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de preşedinte al CSM este judecătorul Alexandru Şerban, care a şi publicat pe site-ul Consiliului programul său intitulat ‘Zece obiective pentru CSM în anul 2012’.
Programul lui Alexandru Şerban identifică cinci potenţiale surse de risc ce definesc anul 2012, considerat unul dificil: se estimează continuarea creşterii volumului de cauze de pe rolul instanţelor şi parchetelor, este un an electoral, urmează numiri în înalte funcţii de conducere în parchet şi promovări la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în condiţiile noilor dispoziţii legale şi regulamentare, este posibil să intre în vigoare legea care modifică regimul răspunderii disciplinare a magistraţilor şi al Inspecţiei judiciare (în funcţie de ce va decide Curtea Constituţională), este iminentă intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă.
Alexandru Şerban consideră că, în tot acest context, Consiliul va trebui să aibă o atitudine echilibrată, să nu se implice în potenţiale jocuri cu tentă politică, să se concentreze pe ceea ce este important pentru sistemul judiciar.
El promite că va continua actuala politică de transparenţă, începută în 2011, prin publicarea documentelor anexate ordinii de zi, atât la plen, cât şi la secţii şi consideră că este nevoie de o eficientizare în domeniu, în sensul că materialele şi documentele anexă trebuie să apară într-un interval de timp suficient, pentru a fi cunoscute de instanţe, parchete, ca şi de toţi cei interesaţi.
În plus, va continua dezvoltarea site-urilor www.csm1909.ro şi www.infocsm.ro, pentru ca acestea să continue să fie principala sursă de informaţii privind activitatea Consiliului, atât pentru magistraţi, cât şi pentru mass-media.
Mai mult, Alexandru Şerban îşi propune să implementeze votul electronic, întâi la şedinţele de secţie, apoi – în funcţie de rezultate – şi la şedinţele plenului.
De asemenea, el promite că va sprijini relansarea proiectului Jurindex, un proiect de urma căruia să beneficieze, pe lângă magistraţi, şi ceilalţi profesionişti ai dreptului, auditori, studenţi, întreaga societate românească interesată.
Alexandru Şerban critică noua lege a Inspecţiei judiciare promovată de Ministerul Justiţiei.
‘Trebuie asigurată funcţionalitatea inspecţiei în contextul creat prin numeroasele deficienţe şi neconcordanţe din legea promovată de Ministerul Justiţiei şi adoptată de Senat. Perioada ce urmează este esenţială în crearea unui cadru funcţional Inspecţiei judiciare, motiv pentru care CSM trebuie să se implice direct în asigurarea acestui cadru, în primul rând prin adoptarea regulamentelor prevăzute de lege. Este prioritară completarea schemei de personal a inspecţiei judiciare, folosindu-se criterii obiective de selecţie’, se mai arată în programul său.
AGERPRES.ro
