Unul din motivele pe care reformatorii momentului de la spitalul Husi au spus cã nu mai trebuie sã existe linie de gardã la obstetricã-ginecologie ar fi numãrul „prea mic” de paciente. Si a fost foarte interesant de aflat care este, concret, acest „numãr mic” care, în opinia reformatorilor, ar însemna un fel de… cantitate neglijabilã. Ei bine, datele sunt surprinzãtoare pentru cei care, empatici fiind, înteleg cã fiecare persoanã, fiecare pacientã cu probleme ginecologice – poate o tânãrã, poate o mamã cu copii acasã, poate o bunicã cu sãnãtatea subrezitã si o afectiune greu de gestionat – reprezintã, de fapt, un scop în sine pentru un spital local care se vrea util comunitãtii. Din 2023 pânã în primul semestru al acestui an, situatia se prezintã astfel: în anul 2023, au fost 821 cazuri dintre care 657 chirurgicale; în 2024, au fost 669 cazuri din care 522 chirurgicale, iar în primul semestru 2025, au fost 353 cazuri din care, atentie, 263 chirurgicale. Proiectia anualã fãcutã realist de actualii decidenti este de 700 de asemenea cazuri pânã la sfârsitul anului. Si atunci vine întrebarea: dacã într-un an sunt 600-700 de femei din Husi si din comunele arondate care au nevoie de a fi tratate, poate chiar salvate de la moarte (a se vedea numãrul cazurilor chirurgicale, n.r.), atunci cum au gândit „reformatorii” faptul cã prezenta unui ginecolog în permanentã în spitalul Husi nu se impune? Poate contabiliste nu, dar sub aspect uman?!
Iatã, care a fost si, probabil, a rãmas în vigoare, pânã la noi dispozitii, expunerea de motive a managerului Butiuc
„În perioada 2023 – Semestrul I 2025, activitatea medicalã a sectiei Obstetricã-Ginecologie a fost monitorizatã atent pe baza indicatorilor raportati. Analiza comparativã aratã o scãdere continuã a volumului de cazuri urgente si chirurgicale si o mentinere a complexitãtii cazurilor sub nivelul national optim. În perioada 2023 – Semestrul I 2025, activitatea medicalã a sectiei Obstetricã-Ginecologie a fost monitorizatã atent pe baza indicatorilor raportati. Analiza comparativã aratã o scãdere continuã a volumului de cazuri urgente si chirurgicale si o mentinere a complexitãtii cazurilor sub nivelul national optim. (…) Rata de utilizare a paturilor a scãzut de la 35.95% în 2023 la 29.19% în 2024, cu o usoarã revenire la 30.41% în Sem. I 2025, ceea ce confirmã o subutilizare cronicã a capacitãtii existente”, a spus, riguros, economistul Cornel Butiuc.
Managerul Butiuc a transat în Excel situatia gravitãtii sau a simplitãtii cazurilor ginecologice. Rezultatul? „Nu meritã!”
CONTABILUL… Managerul Cornel Butiuc este un economist bun, cu experientã, lucru care nu poate fi contestat decât de cârcotasii care îi reproseazã conducerea spitalului în tandem cu ex-managerul Bogdan Vasile Popa. Lor, însã, Butiuc le-a dat deja replica si a spus cã, în functia de director economic, nu a fãcut altceva decât sã punã în operã ideile de conducãtor ale ex-managerului Popa. Ca dovadã, acum a socotit, a analizat temeinic si i-a dat cã nu e mare urgentã cu cele 600-700 de femei care vin anual la spitalul Husi. Iatã, argumentul sãu: „Majoritatea cazurilor sunt programabile, cu un numãr redus de urgente reale care sã justifice o linie de gardã permanentã în spital. Analiza aratã cã numãrul de urgente reale în afara programului este insuficient pentru a motiva cheltuieli si resurse umane dedicate nonstop. Pacientii cu urgente reale pot fi gestionati prompt prin gardã la domiciliu, cu prezentã în spital doar în situatii care impun interventie imediatã. Practica gãrzii la domiciliu este o solutie optimã în multe unitãti sanitare cu volum mic de urgente si permite: reducerea costurilor salariale; utilizarea eficientã a resursei medicale; evitarea epuizãrii personalului pe ture de gardã fãrã încãrcare realã”, a sustinut Cornel Butiuc, în motivatia sa.
