Cum motivează Curtea Constituțională respingerea Legii Bolojan privind modificarea pensiilor magistraților
EXPLICAȚII… CCR a anunțat oficial – la peste trei ore ore de la decizia de a admite sesizarea Înaltei Curți pe legea privind pensiile magistraților – care sunt motivele pentru care actul normativ a fost declarat neconstituțional. Singurul argument oferit este cel legat de lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii.
„De vreme ce Legea nr. 305/2022 (n.r. – privind funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii) stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta”, arată CCR în comunicatul de presă transmis luni seară prin care anunță că a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este, în ansamblu, neconstituțională.
Legea a fost analizată de CCR doar pe motive de formă, nu și pe conținut
CCR invocă doar criticile de neconstituționalitate extrinseci, adică legate de forma legii, nu și de conținut, pentru că asupra acestora judecătorii constituționali nu au intrat în analiză. Comunicatul CCR, integral: „Curtea Constituțională a stabilit că, în cauza de față, Guvernul și-a angajat răspunderea asupra Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu cu respectarea art.114 din Constituție, întrucât a reglementat un domeniu omogen de relații sociale și a justificat atât urgența, cât și necesitatea adoptării legii. De asemenea, a constatat că este de competența legiuitorului să aprecieze asupra frecvenței modificărilor realizate în domeniul pensiilor de serviciu și, prin urmare, legea criticată nu încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.16 și art.124 alin.(3) din Constituție. Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție.
Cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinseci, Curtea a constatat că:
- angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență;
- caracterul succesiv al unor reforme sau evoluții legislative nu este în sine contrar securității juridice atât timp cât Parlamentul urmărește în mod coerent atingerea unei finalități raționale, care să integreze în mod organic soluțiile legislative promovate în dreptul pozitiv. Securitatea juridică nu respinge evoluțiile legislative, chiar dacă acestea sunt rezultatul unor modificări succesive a legilor, din contră, le permite cu condiția ca acestea să nu aibă o succesiune rapidă în timp și să nu vădească un element arbitrar sau să pună în pericol drepturile sau libertățile fundamentale ori standarde, principii, valori constituționale. Mai mult, nicio prevedere constituțională nu stabilește o interdicție temporală în privința Parlamentului de a legifera succesiv într-un anumit domeniu;
- de vreme ce Legea nr.305/2022 stabilește un termen de 30 de zile pentru emiterea avizului de către CSM, Guvernul, în calitate de inițiator al actului normativ criticat, are obligația de a îl respecta.
Decizia este definitivă și general obligatorie”.
Cum s-a împărțit votul în CCR
Votul în CCR a fost de 5/4 pentru admiterea sesizării instanței supreme, au declarat surse din Curtea Constituțională. Potrivit surselor HotNews, cei cinci judecători care au votat pentru admiterea sesizării de neconstituționalitate a legii privind pensiile magistraților sunt: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc.
Iată mai jos o analiza pe subiect, realizată de un adevărat analist de informații, de domnul general (r) SIE Silviu PREDOIU (doar o coincidență de nume cu actualul ministru, Cătălin Predoiu) , președintele P L A N Romania și fost candidat la președinție:
„De la decizia de ieri a CCR, vizând neconstituționalitatea legii menite a “reforma” pensiile magistraților, politicieni, analiști, ziariști și oameni obișnuiți au redescoperit un inamic comun: Curtea Constituțională. Și, ca de obicei, curg propunerile de reformare sau mai bine zis de reducere a atribuțiilor unei instituții fundamentale pentru existența statului de drept. Doar ca toți cei care-și dau cu părerea uită voit un lucru: dincolo de instituție și de legi, CCR înseamnă 9 oameni. 9 judecători ce ar trebui să fie printre juriștii eminenți pe care (încă) îi are România. 9 oameni care ar trebui să se distingă prin competența, caracter, curaj. 9 juriști remarcabili pentru care funcția de judecător al Curții ar trebui să fie o încununare a unei cariere în slujba dreptului, nu o sinecură.
👉“În săptămâna care se încheie azi a trecut aproape neobservat, printre instalarea guvernului Bolojan, Summitul NATO și anunțuri privind măsurile de austeritate, ceea ce eu consider a fi fost evenimentul săptămânii: votul Senatului pentru numirea lui Mihai Busuioc la CCR. Și cred că această golănie făcută de PSD în colaborare cu partenerii de coaliție PNL, USR și UDMR este un predictor mult mai clar decât orice promisiune, orice lozincă, orice măsură anunțată cu emfază de Bolojan despre cum va arăta în realitate România onestă a președintelui Dan.”
Asta scriam acum patru luni, la sfârșitul lunii iunie. După cum era de așteptat, nimeni, în afară de mine și doi-trei jurnaliști “nealiniați”, n-a considerat că numirea lui Mihai Busuioc la CCR — făcută cu încălcarea, la vedere, a Constituției — ar fi fost un motiv de revoltă publică sau cel puțin ceva demn și numai de un comunicat timid de protest. Nici măcar marii campioni ai indignării selective, Kelemen Hunor, Dominic Fritz, Ludovic Orban et comp., cei care ieri se băteau eroic cu decizia CCR privind pensionarea magistraților, n-au avut absolut nimic de obiectat când domnul Mihai Busuioc, omul a cărui singură legătură cu justiția a fost că a păzit, ca militar, o clădire de tribunal, a fost votat judecător la Curtea Constituțională a României. Nicio întrebare. Niciun protest. Nicio „linie roșie”.
Nici președintele Dan “cel Onest”, probabil prins într-o bătălie morală cu propriul discurs, nici premierul Bolojan “cel Neînduplecat”, prea ocupat să crească taxe și impozite, nici parlamentarii puterii care l-au votat, niciunul n-a avut nimic de zis. Domnul Hunor chiar a explicat doct la momentul adoptării propunerii PSD că „nu are nimic de comentat” pentru că „nici ei n-au comentat alegerea noastră”.
Iată nivelul. Stat de drept, la kilogram. Cine vrea schimbarea? Nimeni. Cine negociază? Toți. Ei i-au ales “pentru noi”, dar îi au pentru ei.
Când au numit judecătorii CCR pe aranjamente, pe datorii, pe scheme, le-a părut corect. Acum nu le plac deciziile lor. Poate ar fi momentul ca domnii mari moraliști să se abțină de la comentarii ridicole, explicații fanteziste și propuneri de reformă constituțională cu parfum de conspirație. Și să priceapă că nicio acrobație verbală, oricât de șlefuită, nu îi scutește de responsabilitate. Nici pe ei, nici pe “România onestă” care, până la proba contrarie, rămâne doar decorul perfect al ipocriziei lor instituționalizate. Nu instituțiile sunt problema ci oamenii cu care partidele le populează. Și poate că ar fi bine să înțeleagă un lucru simplu: nu mai merge cu tăcerea. Cine a tăcut atunci nu are niciun drept să dea lecții astăzi.”
Un mare fâs! O manipulare ordinară! Era ” normal” sa cada! Justitia,a treia putere in stat….corb la corb nu isi scot ochii! Atat timp cat Bolojan a crezut ca taie si spanzura si face ce vrea…..i s a arătat ca nu tot ce zboara se mananca! Incep sa cred ca nici nu s a dorit reforma asta pentru ca,atat timp cat in guvern ministrii cu un brat de secretari si subsecretari de stat ,cu neamuri ,cunostinte si amante angajate ,atat timp cat nu s a umblat la privilegiile parlamentarilor si acolitilor lor,atat timp cat nu s a putut nimeni atinge real de personalul din CJ uri ,primarii …..voi ati crezut macar o secunda ca se vor atinge de magistrati?.A fost doar o lovitura de imagine a lui Bolojan fiindca toata lumea este focusata pe magistrati si de aici manipularea! Câinii latra,caravana trece! Problemele reale nu sunt magistratii ci tot aparatul bugetar supradimensionat dar Bolojan ne se poate atinge de anumite categorii…..vezi discutiile din coalitie cu PSD ul!