VESTE BUNÃ PENTRU JUSTITIABILI… Începând de astãzi, 22 octombrie, protestul magistratilor ia sfârsit. Decizia a fost luatã ieri de Adunarea Generalã a magistratilor din cadrul Tribunalului Vaslui dupã ce Curtea Constitutionalã a decis sã respingã modificãrile legislative privind pensiile magistratilor. Decizia Curtii nu suprinde pe nimeni si, încã o datã, proverbul „corb la corb nu-si scoate ochii” îl putem regãsi si aici. De cealaltã parte, opinia publicã pare nemultumitã si spun cã judecãtorii CCR au luat aceastã decizie doar cu gândul la buzunarul personal, nu la interesul national.
Dupã mai bine de douã luni, protestul magistratilor ia sfârsit, odatã cu decizia Curtii Constitutionale de a declara neconstitutionalã legea care ar fi trebuit sã modifice sistemul de pensii pentru judecãtori si procurori si pentru care Guvernul condus de Bolojan si-a asumat rãspunderea în Parlament. Instanta supremã a acuzat, printre altele, cã a fost ignoratã importanta pensiilor de serviciu în economia principiului independetei justitiei. Multumiti de rezultat, judecãtorii Tribunalului Vaslui au avut ieri Adunarea Generalã si au decis suspendarea protestului început pe 27 august, dar si reluarea activitãtii de judecatã în integralitate, începând cu ziua de miercuri, 22 octombrie. De partea cealaltã, tot mai multe voci sustin cã decizia CCR era una previzibilã în conditiile în care proverbul „corb la corb nu-si scoate ochii” este usor de regãsit si aici. „Printre beneficiarii acestei legi se numãrã inclusiv cei 9 magistrati care fac partea din Curtea Constitutionalã. Pe de altã parte, consilierii, fie ei judeteni sau locali, nu pot vota o hotãrâre care-i vizeazã direct. Dar, în acelasi timp, constitutional, CCR este singura institutie care se poate pronunta asupra unor astfel de decizii asa cã este greu de spus cine are dreptate si cine nu”, sunt de pãrere câtiva avocati vasluieni. De asemenea, încetarea protestului magistratilor aduce vesti bune si pentru justitiabilii care se pot întoarce acum în sãlile de judecatã pentru a-si cãuta dreptatea.
Să dăm cuvântul unui analist de informații, gen (r) SIE, Silviu PREDOIU (doar o coincidență de nume cu actualul ministru, Cătălin Predoiu), președintele P L A N Romania și fost candidat la președinție :
„De la decizia de ieri a CCR, vizând neconstituționalitatea legii menite a “reforma” pensiile magistraților, politicieni, analiști, ziariști și oameni obișnuiți au redescoperit un inamic comun: Curtea Constituțională. Și, ca de obicei, curg propunerile de reformare sau mai bine zis de reducere a atribuțiilor unei instituții fundamentale pentru existența statului de drept. Doar ca toți cei care-și dau cu părerea uită voit un lucru: dincolo de instituție și de legi, CCR înseamnă 9 oameni. 9 judecători ce ar trebui să fie printre juriștii eminenți pe care (încă) îi are România. 9 oameni care ar trebui să se distingă prin competența, caracter, curaj. 9 juriști remarcabili pentru care funcția de judecător al Curții ar trebui să fie o încununare a unei cariere în slujba dreptului, nu o sinecură.
👉“În săptămâna care se încheie azi a trecut aproape neobservat, printre instalarea guvernului Bolojan, Summitul NATO și anunțuri privind măsurile de austeritate, ceea ce eu consider a fi fost evenimentul săptămânii: votul Senatului pentru numirea lui Mihai Busuioc la CCR. Și cred că această golănie făcută de PSD în colaborare cu partenerii de coaliție PNL, USR și UDMR este un predictor mult mai clar decât orice promisiune, orice lozincă, orice măsură anunțată cu emfază de Bolojan despre cum va arăta în realitate România onestă a președintelui Dan.”
Asta scriam acum patru luni, la sfârșitul lunii iunie. După cum era de așteptat, nimeni, în afară de mine și doi-trei jurnaliști “nealiniați”, n-a considerat că numirea lui Mihai Busuioc la CCR — făcută cu încălcarea, la vedere, a Constituției — ar fi fost un motiv de revoltă publică sau cel puțin ceva demn și numai de un comunicat timid de protest. Nici măcar marii campioni ai indignării selective, Kelemen Hunor, Dominic Fritz, Ludovic Orban et comp., cei care ieri se băteau eroic cu decizia CCR privind pensionarea magistraților, n-au avut absolut nimic de obiectat când domnul Mihai Busuioc, omul a cărui singură legătură cu justiția a fost că a păzit, ca militar, o clădire de tribunal, a fost votat judecător la Curtea Constituțională a României. Nicio întrebare. Niciun protest. Nicio „linie roșie”.
Nici președintele Dan “cel Onest”, probabil prins într-o bătălie morală cu propriul discurs, nici premierul Bolojan “cel Neînduplecat”, prea ocupat să crească taxe și impozite, nici parlamentarii puterii care l-au votat, niciunul n-a avut nimic de zis. Domnul Hunor chiar a explicat doct la momentul adoptării propunerii PSD că „nu are nimic de comentat” pentru că „nici ei n-au comentat alegerea noastră”.
Iată nivelul. Stat de drept, la kilogram. Cine vrea schimbarea? Nimeni. Cine negociază? Toți. Ei i-au ales “pentru noi”, dar îi au pentru ei.
Când au numit judecătorii CCR pe aranjamente, pe datorii, pe scheme, le-a părut corect. Acum nu le plac deciziile lor. Poate ar fi momentul ca domnii mari moraliști să se abțină de la comentarii ridicole, explicații fanteziste și propuneri de reformă constituțională cu parfum de conspirație. Și să priceapă că nicio acrobație verbală, oricât de șlefuită, nu îi scutește de responsabilitate. Nici pe ei, nici pe “România onestă” care, până la proba contrarie, rămâne doar decorul perfect al ipocriziei lor instituționalizate. Nu instituțiile sunt problema ci oamenii cu care partidele le populează. Și poate că ar fi bine să înțeleagă un lucru simplu: nu mai merge cu tăcerea. Cine a tăcut atunci nu are niciun drept să dea lecții astăzi.”
In momentul cand vor cand Bolojan et Co vor incepe ” taierile” de la capul „caracatitei”, adica guvern cu acolitii lor, parlamentari cu secretare si ce mai au ei, in clipa cand va face reforma administrativa, este de neconceput sa nu se faca si reforma in justitie . Este inadmisibil ca pensia sa fie mai mare ca salariul! Dar nu te poti „agăța”de o categorie de salariati cand tu, Bolojan, nu iti faci curat in curtea ta( guvern,parlament,administratie locala si centrală). Fii un exemplu domnule prim ministru!