Deputata AUR Laura Gherasim, singura voce din Vaslui despre întâlnirea Trump-Putin din Alaska

IPOTEZE… Deputata AUR de Vaslui, Laura Gherasim, a fost singurul politician vasluian care a comentat public pe un subiect geopolitic sensibil: întâlnirea recentă dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin, în Alaska. Pe pagina sa oficială de Facebook, Laura Gherasim a publicat o declarație surprinzătoare, sub formă de scenariu ipotetic, despre posibila înțelegere care s-ar fi putut discuta la summitul Trump-Putin.

În continuare redăm integral, cu ghilimele, mesajul deputatei, fără nicio modificare sau parafrazare: „Atunci când băieții mari ai lumii își beau cafeaua ‘Bering Brew’ în Alaska și nu la schi prin Alpi, oficial domnește tăcerea. Neoficial însă, cum ar fi dacă scenariul ar arăta astfel? Europa are înghețate active rusești de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Rusia controlează deja teritorii importante în Ucraina, greu de recuperat militar. America a cheltuit sume uriașe în sprijinul Ucrainei și caută o ieșire care să poată fi prezentată drept o victorie . Cum ar fi dacă, în spatele ușilor închise, s-ar fi conturat următorul târg? Rusia ar accepta ca cele 300 de miliarde înghețate să fie folosite pentru reconstrucția Ucrainei, păstrându-și teritoriile ocupate. Din această sumă, 150-200 de miliarde ar reveni companiilor americane care ar reconstrui Ucraina, iar Washingtonul și-ar recupera cheltuielile. Restul ar intra direct în Ucraina – în infrastructură, orașe și economie. Rezultatul ipotetic este limpede. Rusia cîștigă teritorial, America își recuperează banii și se declară pacificator, Europa scapă de un conflict perpetuu la frontieră, dar va înghiți în sec și va plăti nota de subsol. Ucraina, deși pierde teritoriu, primește fonduri uriașe pentru renaștere, însă pe o hartă mai mică și purtând doliul celor pierduți. Familii care, la următoarele alegeri, vor întreba cum s-a ajuns aici. Alaska este ‘de vină’. Mintea mea a construit acest scenariu imaginar tocmai din simbolismul locului: atunci Rusia a pierdut teritoriu pentru bani, astăzi ar putea să cîștige teritoriu tot prin bani. Istoria are un crud simț al umorului. Mai rămân și cei care, pentru sume cu cinci și șase zerouri, au întreținut propaganda cu ‘putiniștii’, ‘vin rușii’, ‘extremiștii’, ‘rușii, rușii’. Ei privesc acum, disperați, la posibile scenarii ca acesta. Ce bine că totul există doar în imaginația mea.”

Reconstrucția Ucrainei și fondurile înghețate – contextul discuțiilor

Declarația Laurei Gherasim rezumă un posibil târg secret care ar împăca marile puteri în conflictul din estul Europei. Pe scurt, scenariul imaginat pornește de la realitățile geopolitice actuale:

Active rusești înghețate: Țările occidentale au blocat circa 300 de miliarde de dolari aparținând statului rus, în principal rezerve valutare și bunuri din străinătate . Aceste „fonduri înghețate” rusești sunt văzute ca o potențială sursă de finanțare pentru reconstrucția Ucrainei după război. În scenariul propus, Rusia ar cede practic acești bani: ar fi de acord ca cele 300 de miliarde de dolari să fie folosite la refacerea orașelor și infrastructurii ucrainene distruse de război.

Reconstrucția Ucrainei pe banii Rusiei și ai Americii: Planul ar presupune ca o parte majoră din acești bani – între 150 și 200 de miliarde – să fie alocată firmelor americane care vor reconstrui efectiv Ucraina . Astfel, SUA și-ar recupera o bună parte din sumele enorme cheltuite în ultimii ani pentru sprijinirea Ucrainei. De la începutul invaziei ruse (2022) și până acum, America a alocat ajutoare militare și economice de zeci de miliarde de dolari către Kiev. În schimbul implicării în reconstrucție, Washingtonul ar recupera aceste costuri. Restul banilor înghețați (aproximativ 100- 150 mld. $) ar ajunge direct la statul ucrainean, ca finanțare pentru refacerea orașelor bombardate, drumurilor, spitalelor și economiei în general . Teritorii pentru pace – avantajul Rusiei: În ipoteza discutată, Rusia ar păstra teritoriile ocupate în Ucraina. În prezent, armata rusă controlează părți importante din estul și sudul Ucrainei. Aceste zone însumează circa 18-20% din teritoriul Ucrainei . Pentru Moscova, acceptarea înghețării liniei frontului ar însemna să consfințească cîștigurile teritoriale obținute în război, fără a le mai ceda. Practic, s-ar desena o nouă hartă a Ucrainei, cu granițe modificate în favoarea Rusiei.

Interesele SUA – ieșire onorabilă

Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, par interesate de o încheiere negociată a conflictului, care să fie prezentată public drept un „deal” victorios. Trump însuși a lăsat de înțeles că ia în calcul un „schimb de teritorii” între Rusia și Ucraina, „în beneficiul fiecăruia”, pentru a pune capăt războiului. Cu alte cuvinte, administrația de la Washington ar fi dispusă să accepte ca Ucraina să piardă unele teritorii, dar să obțină în schimb pacea și garantarea securității pe termen lung. Pentru Trump, un acord de pace l-ar ajuta să se prezinte ca pacificator în fața electoratului american, după ce SUA au cheltuit resurse uriașe în sprijinul Kievului. În scenariul Laurei Gherasim, exact acest lucru s-ar întâmpla: America și-ar recupera banii și ar putea proclama că a facilitat pacea, chiar dacă nu obține o victorie militară în sens clasic. 

Poziția Rusiei

Kremlinul a indicat în repetate rânduri că are „linii roșii” peste care nu va trece. Una dintre cerințele principale ale lui Vladimir Putin pentru oprirea luptelor este ca Ucraina să renunțe la teritoriile pe care Rusia și-a consolidat controlul . Conform relatărilor de presă, la summitul din Alaska Putin i-ar fi spus lui Trump că este gata să înghețe conflictul dacă Ucraina cedează complet regiunea Donețk către Rusia . De asemenea, Moscova insistă ca Ucraina să renunțe la planurile de aderare la NATO și să accepte pierderea Crimeei și a întregului Donbas . Scenariul imaginat de Laura Gherasim corespunde acestor interese: Rusia primește teritorii (Donbasul și altele deja ocupate) și chiar folosește banii proprii blocați în Vest ca monedă de schimb pentru a-și legitima noile granițe. Practic, Putin ar putea clama o victorie strategică – obține extinderea Rusiei fără a cuceri militar tot ce și-a propus, ci printr-un „târg” financiar-teritorial.

Această posibilă „pace contra teritoriu” este extrem de controversată pe plan internațional. Ucraina a transmis ferm că nu va accepta cedarea de teritorii, considerând-o o capitulare inacceptabilă. Presa ucraineană a reacționat cu indignare la summitul Trump-Putin, numindu-l „dezgustător” și „rușinos” , iar opinia publică din Ucraina respinge ideea unui compromis teritorial. De cealaltă parte, presa rusă proKremlin jubilează, prezentând întâlnirea din Alaska drept un „pas important spre pace” și sugerând că Occidentul începe să accepte condițiile Moscovei . Chiar și în Occident subiectul e sensibil: unii compară discuțiile informale de la Anchorage cu „aplacarea” (împăciuitorismul) din 1938 , în timp ce alții speră totuși că „pacea în Ucraina e mai aproape ca niciodată” dacă marile puteri negociază direct.

Laura Gherasim a subliniat, la finalul postării sale, că „totul există doar în imaginația mea”. În fapt, deputata AUR a prezentat acest scenariu ipotetic ca pe o teorie personală despre ceea ce s-ar putea negocia în culise. Oficial, după întâlnirea din Alaska, nu au fost anunțate înțelegeri concrete – Trump și Putin au vorbit doar despre „progrese” și negocieri care vor continua . Însă tăcerea comunicatelor oficiale contrastează cu astfel de speculații bine informate: presa internațională a relatat și ea posibilitatea ca Rusia să accepte folosirea celor 300 mld. $ înghețați pentru a finanța reconstrucția Ucrainei, în schimbul păcii și al recunoașterii controlului rus asupra Donbasului . Chiar dacă acest compromis ar opri războiul din Ucraina, el implică sacrificii teritoriale majore din partea ucrainenilor – de aici și caracterul delicat al subiectului. Laura Gherasim rămâne până acum singura voce politică din Vaslui care a avut curajul să abordeze public, direct, această temă complexă și sensibilă a păcii prin negociere.