ÎN SFÂRȘIT… După o amplă acțiune desfășurată pe 1 octombrie, în Bârlad, Brașov și Bucureșți, care s-a lăsat cu percheziții și rețineri spectaculoase, în sfârșit „domnia” unuia dintre cei mai mari interlopi care au terorizat toată țară se pare că este pe sfârșite! Marian Cristian Bejan (36 de ani) este de loc din Bârlad (Vaslui). Corupție, proxenetism, trafic de droguri, cămătărie, șantaj, evaziune fiscală, spălare de bani, tentative la infracțiunea de omor calificat și alte violente grave sunt doar o parte din infracțiunile cercetate într-un mega-dosar penal de crimă organizată în care este vizată gruparea condusă de noul lider al lumii interlope din Capitală, Cristian Marian Bejan. Acesta era partener cu un comisar de poliție, Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de poliție în cadrul IGPR – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București – Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalității Organizate.
Conform procurorilor DIICOT, bărbatul ajunsese să controleze traficul de droguri din mai multe cluburi din București și s-a impus în lumea interlopă prin metode brutale. Un caz care a explodat la începutul acestei luni, când Bejan și mai membri ai grupării sale au fost ridicați de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Printre cei săltați, mass-media a scris în special de doi oameni ai legii, implicați în dosar: comisarul șef de poliție, Robert Cristian Badea – fost rugbist la Sportul Studendesc și la Clubul Dinamo și comisarul Gheorghe Napoleon Bonaparte, antrenor de box la CS Dinamo București. interlopii.
Documentele din anchetă DIICOT dezvăluie cum au ajuns oamenii lui Cristian Marian Bejan să vândă nestingheriți cocaină în cluburile de noapte Mia Musica, Aristocrat, BOA și Bamboo și să aibă pe statul de plata oameni ai legii. Marian Cristian Bejan (36 de ani) este de loc din Bârlad (Vaslui). Conform datelor DIICOT, gruparea acestuia a făcut primii bani din proxenetism în Elveția, Italia, Franța, Germania, Marea Britanie și Spania. În Elveția, interlopii ajunseseră să controleze activitatea unor prostituate dintr-un club din orașul Liestal (Elveția). Câștigurile au fost „spălate” prin achiziționarea de proprietăți imobiliare în România și autoturisme de lux sau reintroduse în circuitul financiar prin acțiuni de creditare a unor societăți comerciale administrate, prin interpuși, de Bejan.
Avea mai multe identități
De altfel, pe parcursul cercetărilor efectuate de DIICOT, a rezultat faptul că Bejan a folosit în permanentă identități false sau datele de identitate ale altor persoane, pentru a se caza la diverse unități hoteliere sau pentru a închiria locuințe, respectiv a utilizat autoturisme înmatriculate pe numele altor persoane. Toate acestea erau făcute în scopul clar de a evita o eventuală identificare a să de către organele de aplicare a legii, în condițiile în care cunoștea faptul că autoritățile elvețiene au emis un mandat de arestare pe numele sau. Membrii grupării îi erau loiali și îi respectau ordionele. „Este un interlop șmecher care trăiește în Elveția și are foarte mulți bani”, „Bejan Cristian Marian avea autoritate asupra lor și îl ascultau și-l vedeau pe acesta că pe un idol,” îl descriu martorii. Sumele de bani obținute din proxenetism au fost folosite pentru comiterea de infracțiuni de trafic de droguri, precum și a numeroase alte infracțiuni, din care se evidențiază infracțiunile de camătă, evaziune fiscală, spălarea banilor.
Cine distribuia cocaină
Un rol esențial în traficul de cocaină din cluburile din Capitală îl au agenții de pază. Pe scurt, cine controlează pază localurilor, controlează traficul de droguri. În 2015, după mai multe lupte dure, soldate cu o tentativă de omor, controlul cluburilor a fost preluat de „Gruparea bodyguarzilor”, condusă de Rudolf Costea, zis Cătălin Chioru, și de polițistul Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de poliție în cadrul IGPR – Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București – Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalității Organizate.
DIICOT arată că acesta acționa prin intermediul relațiilor pe care le avea în mediul sportiv, racoland persoane pretabile să desfășoare activități de pază, în calitate de bodyguard, în principal la două cluburi din București. „Activitatea menționată este una de acoperire pentru subcomisarul Badea Robert-Cristian, care îi permite și facilitează punerea în vânzare, vânzarea și distribuirea fără drept de droguri de tip cocaină, în cluburile amintite, prin intermediul rețelei de bodyguarzi și a altor angajați,” arată DIICOT. „Badea Robert e în rolul principal. știe tot ce se întâmplă. Nu se distribuie drogurile fără acordul lui (…) Presupun că toată lumea știe că Badea Robert este lucrător la Serviciul Antidrog,” declara un martor sub acoperire. Un alt martor a dat detalii despre sursele de aprovizionare cu droguri ale lui Cristian Marian Bejan, care ar fi cumpărat lunar 2-3 kilograme de cocaină. Acestea erau achiziționate de la doi cetățeni bulgari, dar și de la un albanez care locuia în Giurgiu. Potrivit mărturiei, Badea ar fi avut un profit lunar de aproximativ 100.000 de euro, „iar Bejan Cristian Marian mai mult decât el”. O altă filiera de droguri era prin Turcia, de unde s-ar fi cumpărat heroină.
Mașinile suspecte, verificate
Martorul sub acoperire a explicat că Bejan ar fi dobândit cunoștințe de contrafilaj și a dezvoltat metode de protecție în activitatea infracțională, în sensul că notează numerele de înmatriculare ale unor autoturisme despre care are suspiciunea că pot fi ale structurilor de filaj, pe care, prin intermediul legăturilor infracționale din Poliția Română, le verifică apoi în bazele de date. El a mai povestit că Bejan dispune de dispozitive de urmărire și localizare GPS, pe care le-a primit de la un lucrător de poliție, acestea fiind montate pe autoturismele persoanelor pe care „el le consideră de interes, dorind să vadă traseul pe care aceștia îl parcurg. Totodată deținea dispozitive de bruiaj pentru a nu fi localizat și pentru a vedea dacă a fost montată tehnică de interceptare la el în autoturisme”.
Bărbatul a povestit că cei doi ar fi implicați și în traficul de arme de foc, pe care le achiziționează din Republica Moldova, atât în scop de revânzare, cât și în vederea propriei înarmări. „Astfel, martorul amenințat a văzut cum numitul Bejan Cristian Marian purta asupra să un pistol și a susținut că o parte dintre armele de foc sunt depozitate la domiciliul mamei acestuia,” se arată în documentele DIICOT.
Lecțiile de contra-filaj
Procurorii DIICOT care au investigat cazul, spun că polițistul l-ar fi instruit pe interlop în metode de supraveghere și contra-filaj. „Din materialul probator rezultat a reieșit faptul că Bejan Cristian Marian și Badea Robert-Cristian întreprind în majoritatea timpului măsuri de autoprotecție calificate, aceștia punând în aplicare, în activitatea infracțională, metodele de supraveghere și contra-filaj folosite de cel din urmă la locul de muncă, cu ocazia documentării diverselor cauze în care a fost delegat să efectueze activități de cercetare penală. Procurorii DIICOT precizează că modul de operare calificat al membrilor grupului infracțional a făcut că documentarea activităților ilicite să fie îngreunată, uneori imposibilă, „măsurile de autoprotecție și contra – filaj folosite fiind unele utilizate de instituții cu atribuții în domeniul siguranței naționale, cu ocazia desfășurării de operațiuni autorizate.”
Dădea informații din anchete
Procurorii DIICOT arată că din cercetările efectuate, respectiv procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și de supraveghere audio-video și prin fotografiere, declarațiile martorilor, analiză tranzacțiilor financiare a rezultat faptul că în perioada 2018 – 2020, polițistul Badea ar fi folosit informații ce nu sunt destinate publicității referitoare la investigarea unor cauze penale aflate în instrumentarea DIICOT și a altor unități de parchet și a permis accesul lui Bejan și altor persoane la aceste informații.
Relații internaționale
Aderarea noilor membrii la gruparea infracțională și relocarea activităților infracționale în București a permis lui Bejan să-și creeze și să își consolideze legături la nivel național și internățional. Totodată, grupul infracțional a dezvoltat legături cu funcționari publici, având astfel parte de o protecție tacită, ce i-a permis să lase în spațiul public o impresie de intangibilitate din partea autorităților.
„Din aceste aspecte derivă gradul de pericol social ridicat al grupului, pericol reflectat și de faptul că numitul Bejan Cristian Marian a recrutat persoane pe care le-a specializat pe categorii de infracțiuni, în funcție de abilitățile specifice, toți membrii acționând în mod organizat sub strictă să coordonare, impunând o disciplină internă, delimitând rolurile membrilor și stabilind ierarhia în cadrul grupului. Infracțiunile comise cu violență, cât și legăturile cu clanurile interlope au făcut că liderul grupului să se impună în mediile infracționale, deși coordonează din umbră activitățile infracționale, fără a se expune, perpetuând măsurile eficiente de autoprotecție. Astfel de activități infracționale au fost coordonate de liderul grupului în vederea eliminării concurenței, atât în activitățile legale întreprinse, cât și în cele ilicite”, acuză DIICOT.
DIICOT: Lipsa de scrupule
Conform DIICOT, fiecare dintre „locotentii” lui Bejan participa, în funcție de calitățile și „specilizarea” deținută, la comiterea unei game variate de infracțiuni, planificate riguros de liderul grupării, ale cărui sarcini erau respectate cu strictețe de aghiotanții săi. „De precizat că, pentru a-și asigura supremația atât în cadrul grupului, cât și raportat la alți reprezentanți ai lumii interlope, inculpatul Bejan Cristian Marian recurgea, fără scrupule, la acțiuni de o violență extremă împotriva celor care nu îi respectau ordinele sau a posibililor rivali, organizând veritabile acțiuni de comando împotriva acestora, orientate clar în sensul suprimării vieții acestora,” arată DIICOT. „Dincolo de organizarea acestor represalii sângeroase, inculpatul Bejan Cristian Marian și-a dovedit abilitățile de lider și în ascunderea urmelor infracțiunilor săvârșite, organizând veritabile scenarii de retragere de la locul faptelor, prin abandonarea autoturismelor folosite în acele momente, schimbarea acestora cu alte autoturisme, crearea de alibiuri pentru faptele a căror comitere o ordona locotenentilor săi, asigurarea retragerii acestora de la locul infracțiunii, distrugerea dovezilor,” explică DIICOT.
Concluzia
Concluzia anchetei: membrii grupării au comis o paleta largă de infracțiuni, recurgând, de fiecare dată, la o cunoaștere temeinică atât a viitoarelor victime, cât și a „scenei” faptei, prin acțiuni concertate de documentare, desfășurate cu o logistică ce includea mijloace de supraveghere tehnică și alte echipamente aflate, în mod curent, în dotarea trupelor speciale de intervenție (dispozitive de urmarie tip gps montate pe autoturisme, dispozitive de bruiaj, stații de emisie-recepție etc). Pe parcursul derulării activităților infracționale, Bejan a beneficiat constant de protecția polițistului Badea, insistă DIICOT.
„Prin sprijinul acordat inculpatului Bejan Cristian Marian, cu care a dezvoltat, dincolo de relații de strânsă amiciție, un parteneriat infracțional în scopul obținerii de beneficii patrimoniale, inculpatul Badea Robert Cristian a afectat grav încrederea publică în instituția pe care, prin natură funcției, era ținut să o reprezinte, efectul negativ resemtindu-se inclusiv la nivelul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în condițiile în care activitatea ofițerului de poliție se desfășura, în mod majoritar, sub coordonarea procurorilor din cadrul acestei unități de parchet. Or, în loc să acționeze leal, în vederea prevenirii și combaterii criminalității organizate, inculpatul Badea Robert Cristian a devenit protectorul grupării infracționale cercetate în cauza, informațiile obținute în baza funcției (eventuale dosare penale, măsuri de supraveghere tehnică etc) fiind utilizate pentru desfășurarea, în condiții de securitate, a activităților sale infracționale. Aderarea inculpatului Badea Robert Cristian la acest mediu infracțional s-a efectivat prin transformarea acestuia în coordonatorul în fapt a două agenții de pariuri sportive aparțînând inculpatului Bejan Cristian Marian, veniturile astfel obținute revenind ambilor inculpaților. Toate aceste aspecte rezultă din probele administrate în cauza, inclusiv declarații de martori și inculpați care au subliniat rolul important deținut de inculpatul Badea Robert Cristian, prin prisma funcției deținute, în ierarhia grupării infracționale coordonate de Bejan Cristian Marian,” conchide DIICOT.
Procurorii mai arată că toate probele administrate dovedesc că Badea și-a încălcat în mod flagrant obligațiile de serviciu, afectând în mod grav atât imaginea și activitatea organelor de urmărire penală, cât și a justiției în ansamblu sau, creând în rândul organelor de cercetare penală specializate în combaterea infracțiunilor de trafic de droguri impresia că traficul de droguri nu poate fi combătut în cluburile din București, întrucât aceste cluburi sunt protejate de Badea.
CITIȚI AICI DESPRE DESCINDERILE DIICOT:
