PE CALE DE DISPARITIE Cine îsi mai aduce astãzi aminte textele scrise cu rânduri pe alocuri serpuite din cauza unor litere strâmbe, iesite din linie, câti nu exclamã plãcut surprinsi când printre atâtea fonturi de calculator zãresti o paginã tipãritã la clasica masinã de scris?! Pe vremuri era un simbol, astãzi poate doar un obiect cu valoare sentimentalã, dar pentru cei mai multi o amintire. Este vorba de” tãcãnitoare”, de bãtrâna masinã de scris, care acum 15-20 de ani era marcã a unui statut social, era vârful de lance a ceea ce însemna sistem administrativ, era nelipsitã din tribunale, oficii postale, redactii de ziare si multe alte locuri.
Au dispãrut mult prea discret, ironic dacã te gândesti cât de strident era tãcãnitul muncii lor, – vorbim de dactilografe si de masinile lor de scris. Înainte de Revolutie si câtiva ani dupã, traditionalele birouri de redactat si copiat acte erau încã super solicitate, rar pe parcursul unei zile gãseai o dactilografã liberã, zilnic prin mâinile lor treceau mii de hârtoage. Astãzi la biroul de copiat acte dactilografa este întotdeauna liberã, solicitatii sunt operatorii xerox. Anul trecut, presa, cândva dependentã de masina de scris, anunta pe alocuri nostalgicã disparitia masinii de scris, în 2011 o firmã indianã, ultima de acest gen, anunta încheierea productiei de masini de scris. Fãrã doar si poate, masina de scris a fost una din cele mai mari inventii ale lumii, a supravietuit vreo 200 de ani, pânã când brusc xerografia si computerul personal i-au luat locul.
„Indiferent de masina pe care alegi sã înveti, dactilografierea îti va aduce avantaje toatã viata!”
asdf ; lkj fsda jkl…acestea sunt primele exercitii ale unui curs de dactilografie, care înainte de orice te asigurã cã ceea ce urmeazã sã înveti îti va aduce avantaje toatã viata. Spre surprinderea noastrã, aceste cuvinte ne-au fost certificate de singura, probabil si ultima dactilografã din oras, pe care am gãsit-o într-un birou de copiat acte. Amenajat în urmã cu mai bine de 20 de ani, într-un spatiu din fostul Complex al Mestesugarilor, un loc, altã datã numai bun pentru o astfel de activitate, vis-a vis de Tribunal si la o aruncãturã de bãt de sediile principalelor institutii ale administratiei. Astãzi pozitia bunã aproape cã nu mai conteazã. Am intrat în biroul micut, o încãpere modestã, liniste si o ordine deosebitã. Sugestiv aranjate pe lângã perete stau xerox-ul, masina de scris si calculatorul. Interesul nostru pentru masina de scris a luminat chipul Getei Ivan, femeia care încã se ocupã cu dactilografia. Îi vine foarte greu sã spunã când a intrat ultima datã cineva care sã-i cearã sã redacteze ceva la masina de scris. I-a plãcut, a fãcut cursuri, s-a pregãtit pentru meseria de dactilografã, dar pentru cã asa au fost timpurile, doamna Geta a trebuit sã se adapteze pentru a le face fatã. Asa si-a cumpãrat xeroxul si tot asa s-a licentiat în stiinte juridice. Mãrturiseste cã nu poate renunta la biroul de copiat acte, chiar dacã afacerea nu-i aduce cine stie ce profit, chiar dacã acolo functioneazã si Xeroxul. „Dacã stai acasã pe scaun cu sigurantã nu-ti bagã nimeni în traistã niciun ban, dacã vii si stai aici, cã stai trei, patru ore, o zi întreagã, ai sansa sã-ti treacã vreun client pragul si atunci te alegi cu ceva. Multi m-au întrebat de ce nu renunt, de ce mã încãpãtânez sã vin aici când efectiv nu poti trãi doar din afacearea asta, mai ales cã am si o altã activitate, dar nu stiu… ”
Pretul unei pagini dactilografiate a devenit inestimabil
” Nu pot sã vã spun tarifele pentru redactarea unui act, sau a unei pagini la masina de scris si asta nu pentru cã tariful ar fi confidential, ci pentru cã nimeni nu mai solicitã dactilografierea”, ne spune zâmbind doamna Geta Ivan. Activitatea de dactilografã a încetat de mult sã mai reprezinte o ocupatie profitabilã, femeia însã nu a putut renunta la masina de scris, ea mãrturiseste cã masina ei e functionalã si acum. Chiar dacã îsi face treaba ce tine de sfera profesionalã cu xeroxul sau calculatorul pentru treburi personale, dintr-un fel de obisnuintã, foloseste masina de scris. ” Înainte, orice act, orice hârtie se multiplica cu ajutorul masinii de scris, totul depindea de ea. Profesia mea de bazã a fost cea de dactilografã, pentru activitatea asta m-am pregãtit si am învãtat o meserie care mi-a folosit toatã viatã; de mult nu mai sunt tineri care sã-si doreascã sã facã o meserie din asta” . A lucrat doi ani de zile dactilografã la Tribunal, iar dupã Revolutie dactilografa noastrã a decis sã-si mute activitatea în mediul privat. Femeia a fãcut o micã afacere din dactilografie pânã când vremurile si pasii importanti fãcuti de tehnologie au determinat-o sã se înscrie în rândul lumii. „În ’89 am pus bazele unui birou de copiat acte , lucram cu masinile de scris, activitatea noastrã a mers bine pânã când au apãrut calculatoarele si copiatoarele xerox. Cred cã prin 2000, pentru cã asa au fost vremurile, mi-am cumpãrat si eu primul xerox, era din acela cu curea, ceva ce nu seamãnã cu aparatele de astãzi. Ei, de atunci s-a cam încheiat cu dactilografia”, mãrturiseste Geta. Praful nu s-a asternut de-a dreptul pe masina ei de scris. „De obicei clientii care intrã solicitã copii xerox, destul de rar se pune problema de redactat, iar atunci este solicitat calculatorul care indiscutabil are avantajele lui, dar sã stiti cã încã mai folosesc masina de scris mai ales când am de redactat ceva în interes personal, iar bineînteles, dacã masinii de scris i se iveste un client, o fac cu mare plãcere”.
