AMBITIOS…Dragos Obreja din Bârlad, cel care a intrat primul, ca olimpic la Facultatea de Sociologie, Universitatea din Bucuresti, fiindu-i echivalat premiul obtinut la etapa nationalã a Olimpiadei de Sociologie, pregãteste încã un roman, dupã debutul de anul trecut. În luna noiembrie a vãzut lumina tiparului „Dilemele tristetii”, primul sãu roman, care a „speriat” editura cu dimensiunile lui de 110 000 de cuvinte! Acum, dupã ce a trecut cu brio încã o sesiune, obtinând numai note de zece, Dragos Obreja vine cu o surprizã: încã un roman.
Tot ce face acest student bârlãdean, despre performantele cãruia am relatat de mai multe ori, este doar la suparlativ. Tânãrul Dragos Obreja a reusit sã-si uimeascã profesorii de la facultate cu ambitia si nivelul intelectual: toate notele sale sunt de 10! La Olimpiada de Stiinte Socio-Umane, desfãsuratã în 2016, când Dragos era elev la Colegiul Codreanu în clasa a XII-a, judetul Vaslui a avut pe podium un singur elev: pe Dragos Obreja din Bârlad, care a luat premiul al III – lea la Sociologie. Apoi, Dragos Obreja a finalizat primul an ca student la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie, cu media generalã 10 si a aplicat pentru o Bursã Erasmus +, fiind al doilea acceptat pe Universitate si singurul student din judetul Vaslui. Dragos si-a fãcut debutul si în literaturã, cu romanul „Dilemele tãcerii” despre care am relatat în paginile cotidianului nostru în noiembrie anul trecut.
Va fi o lucrare de reflectare a modului în care noi ne formãm astãzi procesele cognitive
Iatã însã cã Dragos pregãteste o surprizã! Ne spune chiar el: „Întâi de toate, trebuie sã spun cã am plecat de la o premisã demnã de povestit. Am reusit sã constientizez un lucru mult prea tentant pentru mine pentru a-l ignora în continuare: existã anumite fenomene si concepte care ne controleazã de secole, fie cã ele fac asta cu sau fãrã voia noastrã si nimeni nu scapã de la acest control. De la modul în care a apãrut omul (mã refer la genul Homo, prin primul sãu reprezentant, numit Homo Habilis, despre care se estimeazã cã ar fi apãrut acum 2,5 milioane de ani) si modul în care a ajuns sã ocupe, plecând din Africa, fiecare continent în parte, pânã la aparitia primelor forme scrise (care marcheazã trecerea de la preistorie la istorie). Însã toate aceste informatii citite nu vor folosi la explicarea siturilor arheologice ale lui Homo, fiindcã nu scriu o lucrare de arheologie, ci va fi o lucrare de reflectare a modului în care noi ne formãm astãzi procesele cognitive. Credem cã gândim modern, cã nu ne putem compara cu strãmosii nostri vânãtori-culegãtori, dar am fi surprinsi sã vedem de unde ni se trage sentimentul de singurãtate sau instinctul tipic de tip „Luptã sau fugi”. Suntem izbitor de asemãnãtori si fizic si psihologic cu strãmosii nostri preistorici, dupã cum se va vedea în carte. Desigur, e nevoie de multã muncã de documentare, dat fiind faptul cã încã lucrez la ea si încerc sã caut cât mai multe surse potrivite.”, a spus Dragos, într-un scurt interviu acordat la Bucuresti, în Grãdina Cismigiu.
Va fi o carte de istorie?
„N-as spune neapãrat asta. Dupã ce am încercat o lãmurire a originii lui Homo, am mutat cadrul principal pe concepte care îl controleazã cu succes pe omul de azi, adicã pe Sapiens. Am vorbit despre originile religiei monoteiste, despre moralitate, iubire, chiar si despre cum ajungem, mai în glumã sau mai în serios, sã credem în zodii. În final, as vrea sã arãt cum se foloseste Sapiens de istoria sa si cât de perversã este puterea politicã astãzi. As încadra cel mai bine lucrarea de fatã la sociologie, istorie socialã si antropologie. Evident, cam nimic din ce va apãrea scris în aceastã carte nu va fi inventat de mine. Toate informatiile sunt selectate din alte sute de lecturi, dupã cum se va vedea în bibliografie. Am fãcut asta, de asemenea, la sfatul unor profesori care au spus cã as avea înclinatie spre a scrie lucrãri bine documentate, motiv pentru care am zis sã încerc acest lucru. Sunt anumite atuuri pe care profesorii mei le posedã si pentru care le sunt recunoscãtor. Deci da, am zis sã le ascult sfatul. Cred cã va fi o lucrare bunã fiindcã sunt cu adevãrat multumit de tot efortul depus, iar asta nu mi se întâmplã prea des. Vom vedea ce iese.”, a încheiat Dragos Obreja.
