Sǎrbǎtoarea Pogorȃrii Sfȃntului Duh ne amintește și actualizeazǎ ȋn fiecare an momentul ȋn care Sfȃntul Duh S-a pogorȃt peste Sfinții Apostoli ai Mȃntuitorului, pe cȃnd aceștia erau adunați ȋn Ierusalim. Datoritǎ faptului cǎ aceasta se ȋntȃmpla la cincizeci de zile dupǎ Ȋnvierea Domnului, sǎrbǎtoarea mai este numitǎ și Cinzecime. O altǎ denumire este cea de ,,Rusalii”, preluatǎ de la o sǎrbǎtoare a trandafirilor din lumea romanǎ consacratǎ cultului morților. Dat fiind faptul cǎ, dupǎ Duminica Paștelui, este cea mai importantǎ Duminicǎ din anul bisericesc, ȋn unele zone, mai ales la noi, ȋn Moldova mai este numitǎ și Duminica Mare.
Preot Andrei Zăgan
Praznicul Cincizecimii, alǎturi de cel al Paștelui, constituie cele mai vechi sǎrbǎtori ale creștinǎtǎții. La cincizeci de zile de la Paști, Sfȃntul Duh S-a pogorȃt ȋn chip de limbi de foc peste Sfinții Apostoli. Cel mai elocvent text scripturistic ce ne poate explica ce s-a ȋntȃmplat ȋn acea zi este cel care se citește la aceastǎ sǎrbǎtoare la pericopa apostolicǎ de dinainte de Evanghelie: ,,În zilele acelea, când a sosit ziua Cincizecimii, Apostolii erau toți împreună în același loc. Și din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și a umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi. Și erau în Ierusalim locuitori iudei, bărbați cucernici, din toate neamurile care sunt sub cer. Și, iscându-se vuietul acela, s-a adunat mulțimea și s-a tulburat, căci fiecare îi auzea pe ei vorbind în limba sa. Și erau uimiți toți și se minunau, zicând: Iată, nu sunt aceștia care vorbesc, toți galileieni? Și cum auzim noi fiecare limba noastră în care ne-am născut? Parți și mezi și elamiți și cei ce locuiesc în Mesopotamia, în Iudeea și în Capadocia, în Pont și în Asia, în Frigia și în Pamfilia, în Egipt și în părțile Libiei cea de lângă Cirene, și romani în treacăt, iudei și prozeliți, cretani și arabi, îi auzim pe ei vorbind în limbile noastre despre faptele minunate ale lui Dumnezeu.” (Faptele Apostolilor 2, 1-11)
Deci, Duhul Sfânt a venit după ce au trecut zece zile de la înălţare, iar nu îndată după înălţare, spre a-i face pe Ucenici să-L aştepte cu şi mai multă înflăcărare. Sfântul Duh S-a pogorât asupra Apostolilor nu numai ca să-i sfinţească pe ei, ci ca să le dăruiască lor haruri mai presus de fire, pe care să le împărtăşească urmaşilor lor, iar viaţa duhovnicească a Bisericii să sporească. Urmaşii Sfinţilor Apostoli, episcopii şi preoţii, au primit prin taina preoţiei puterea de a împărtăşi tuturor credincioşilor darurile harice ale Sfântului Duh. Astfel, puterea înnoitoare, sfinţitoare şi îndumnezeitoare a Sfântului Duh rămâne permanent lucrătoare şi creatoare în lume.
Întemeierie Bisericii Creștine
Prin Pogorârea Duhului Sfânt a început o epocă nouă în istoria mântuirii neamului omenesc. Astfel, a luat fiinţă în chip văzut Biserica, adică Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ, flacăra Duhului Sfânt în lume. S-a împlinit în acest mod ţelul final al întrupării, al jertfei de pe cruce şi al Învierii Domnului. Ȋn aceastǎ zi s-a format cea dintȃi comunitate de creștini cȃnd, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism ca la trei mii de suflete. Duhul Sfânt S-a pogorât ca să arate că este în legătură cu Cuvântul cel viu, pentru că Apostolii trebuiau să înveţe mulţimile şi să le aducă la Hristos şi prin mijlocirea Cuvântului. Dupǎ ziua Cincizecimii, Sfinții Apostoli, avȃnd revǎrsarea Duhului sfȃnt ȋn ei, au plecat ȋn toate zǎrile pentru a propovedui neamurilor Cuvȃntul Evangheliei, pentru a-i boteza pe cei doritori și pentru a așeza ȋn comunitǎțile noi ȋntemeiate episcopi și preoți.
Ce este reprezentat ȋn icoana Pogorȃrii Sfȃntului Duh?
Vedem ȋn icoana Cincizecimii cum cei 12 Apostoli stau ȋn semicerc, așa cum stǎteau atunci cȃnd Mȃntuitorul ȋi ȋnvǎțǎ tainele dumnezeirii. Fiecare dintre Apostoli are deasupra capului o limbǎ de foc, semnul pogorȃrii Sfȃntului Duh. Sub tronurile Apostolilor este un bǎtrȃn care ține ȋn mȃini un ștergar ȋn care sunt 12 hrisoave, semn cǎ cei 12 Apostoli au propoveduit Evanghelia la toate neamurile pǎmȃntului. Bǎtrȃnul care ține ȋn mȃnǎ ștergarul cu hrisoave reprezintǎ lumea ȋntreagǎ. Cuvȃntul ,,lume” se traduce ȋn limba greacǎ prin ,,cosmos”, care este de gen masculin. De aceea ȋn reprezentarea iconograficǎ apare un bǎrbat care ține ȋn mȃini ștergarul cu cele 12 hrisoave, semn cǎ Evanghelia a fost propoveduitǎ de Apostoli ȋn lumea ȋntreagǎ. Bǎtrȃnețea bǎrbatului aratǎ faptul cǎ propoveduirea Evangheliei se va face pȃnǎ la sfȃrșitul veacurilor.
Tradiții de Rusalii
Ȋn ziua Rusaliilor, ȋn biserici sunt sfințite ramuri de tei (ȋn unele zone de nuc) care preȋnchipuie limbile de foc ce s-au așezat peste capetele Apostolilor. Acestea sunt luate acasǎ de creștini și sunt așezate la icoane, precum și la intrarea ȋn casǎ sau ȋn curte, pentru a ține departe de case duhurile rele. O parte dintre ramurile de tei sunt pastrate peste varǎ pentru a alunga furtunile și grindina.
De asemenea, creștinii aduc la biserici flori pentru a ȋnfrumuseța interiorul acestora.
O altǎ tradiție este cea a moșilor de varǎ, care ȋncep din sȃmbǎta de dinaintea Cincizecimii, cȃnd se dau de pomanǎ vase de lut sau de porțelan, cǎni, strǎchini și vase de lemn (cofe, cofaiele), ȋmpodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau alte mȃncǎruri tradiționale. Ritualul de pomenire are loc mai ales ȋn cimitire, unde mormintele sunt curǎțate și ȋmpodobite din timp, iar lumȃnǎrile ard vreme ȋndelungatǎ.
