spot_imgspot_img
9.9 C
Vaslui
29-mart.-2024

Duminica Tomii este închinată sufletelor morților în calendarul popular (FOTO)

- Advertisement -

ÎNVĂȚĂTURI… Prima duminică de după Paști, cea care încheie Săpămâna Luminată, poartă numele de Duminica Tomii, după Apostolul Toma, cel necredincios. Duminica Tomii, prima duminică după Paști este dedicată Apostolului Toma în calendarul ortodox și sufletul morților în Calendarul Popular. A doua zi, luni, este Paștele Blajinilor sau Paștele cel Mic.

În această zi, Mîntuitorul s-a arătat ucenicilor prin ușile încuiate, pentru a doua oară după Înviere. Pentru că Toma nu credea în Învierea Mântuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii Sale. După acest moment, Toma îl mărturisește fără nicio îndoială pe Iisus Hristos ca Domn și Dumnezeu, realitatea Învierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede, potrivit crestinortodox.ro. Bătrînele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe. Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. După Sfînta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ”lumea blajinilor”, sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.”

PS IGNATIE: ” Îndoiala ar trebui să se numească «moașa» credinței”

„În popor, Toma este numit «cel necredincios». Este un apelativ nedrept. Toma nu a fost necredincios. L-am putea numi, mai degrabă, Toma «nelămuritul», cel care a avut curajul să le spună celorlalți apostoli că el nu va crede că Domnul a înviat cu adevărat până ce nu Îl va vedea în carne și oase. Avea nevoie de o dovadă empirică, palpabilă. Avea nevoie să Îl vadă cu ochii săi, ca din această vedere să se nască credința. Din îndoiala lui să se nască credința. Îndoiala ar trebui să se numească «moașa» credinței. În Biserică nu ne este frică de îndoială. Orice om credincios, sincer cu sine însuși, a avut momente în care s-a îndoit de cele ale credinței. Dumnezeu nu ne vrea falși și ipocriți, să demonstrăm că avem o credință de monolit, intangibilă. Vrea să fim sinceri cu noi înșine. Dacă avem îndoieli, să avem curajul să I le mărturisim. Numai în felul acesta, dacă mărturisim îndoiala pe care o avem cu privire la credință, putem să primim certitudinea ei. Toma nu a trăit o criză de credință.”, a spus anul trecut în Duminica Tomii, PS Ignatie.

Ierarhul Hușilor l-a numit pe Toma «patronul celor care vor să se informeze de la sursă», insistând asupra faptului că credința adevărată se naște din întâlnirea personală cu Dumnezeu: „Toma, «patronul celor care vor să se informeze de la sursă», a fost un om sincer. De aceea Biserica ni-l pune spre exemplu. Dumnezeu ne cere să fim oameni sinceri. Să Îi mărturisim îndoielile noastre cu privire la credință și să căutăm să le rezolvăm. Sunt convins că Dumnezeu ne va învrednici și ne va ajuta să trăim aceeași experiență ca și Toma.”, a mai spus atunci PS Ignatie în omilia sa din Duminica Tomii, 2020.

După Duminica Tomii, vine Paștele Blajinilor

Mai multe persoane sarbatoresc Pastele Blajinilor (Duminica Tomii), intr-un cimitir din Constanta, duminica, 19 aprilie 2015. Foto: Bogdan Chesaru / Inquam Photos

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sînt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rînduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumînare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lîngă biserică sau la iarbă verde. Blajinii, oameni blînzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sîmbetei în Sorbul Pamîntului. Ei sînt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.