Pot doar să bănuiesc faptul că mulți dintre cei care înjură CCR nu au idee ce reprezintă de fapt această instituție și ce hram poartă, așa cum nu știu faptul că toți sunt numiți de niște decidenți politici. Teoretic, din cei nouă luminați, trei judecători sunt numiți de Președintele României, trei de către Camera Deputaților, iar trei de către Senat. Practic, în actuala conjunctură, cinci din cei nouă au fost basculați acolo de PSD. Toți aceștia au votat pentru respingerea legii privind pensiile magistraților. Mai exact cinci judecători (cei propuși de PSD) au votat pentru pensiile speciale în timp ce ceilalți patru au fost împotrivă. Așa că, din punctul meu de vedere, e liber la înjurături, dar nu uitați să vedeți cauza problemei și, dacă ne referim strict la județul Vaslui, cauza e printre noi. Am făcut un efort substanțial și am cules rezultatele la alegerile parlamentare în județul Vaslui din 2004 până în prezent. Probabil, vă mai amintiți hărțile cu județul Vaslui colorat în roșu după anunțul rezultatelor. Despre asta e vorba, ca să citez un clasic în viață! Cei mai mulți din votanții acestui județ au preferat trandafirii, cu o mică excepție. Anul trecut, PSD a obținut doar 22% în timp ce AUR a luat aproximativ 18%. Ideea este că e foarte posibil ca fanii lui Georgescu și Simion să fi fost atinși în trecut de patima trandafirilor. Și, totuși, asta nu e foarte relevant pentru că noi toți, indiferent de preferințele politice din prezent sau trecut avem pata pusă pe acest CCR, de departe cea mai detestată instituție din România. Eu doar vreau să subliniez că această instituție, în forma în care s-a manifestat până acum, nu este decât un instrument așa că e păcat să nu vedem adevărații vinovați. Apropo, ați văzut declarațiile lui Grindeanu și ale altor barosani pesediști care se jură că ei nu vor pensii speciale, dar n-au ce face că s-au întâmplat atâtea ghinioane?
Rezultate alegeri parlamentare în județul Vaslui
În principiu, cam așa au votat vasluienii. Am rotunjit procentele și luat în considerare doar votul la alegerile parlamentare, cu mențiunea că la scrutinurile în care s-a votat pe colegii am pus media pe țară. Oricum, pesediștii vasluieni au fost mereu peste media pe țară!
- 2004 – 37% PSD
- 2008 – 43% PSD
- 2012 – 61% USL (PSD plus PNL)
- 2014 – 51% PSD
- 2016 – 45% PSD
- 2020 – 35% PSD
- 2024 – 22% PSD – 18% AUR
FELICITĂRI! DA, de spre asta este vorba. Atunci când merg la VOT mai mult discernământ, dar și o serioasă implicare din partea electoratului vasluian nu strică!
Am un singur amendament. Articolul lasă destul de vag să se înțeleagă faptul că doar PSD este de vină.
Iată mai jos o analiza pe subiect, realizată de un adevărat analist de informații, de domnul general (r) SIE Silviu PREDOIU (doar o coincidență de nume cu actualul ministru, Cătălin Predoiu) , președintele P L A N Romania și fost candidat la președinție:
„De la decizia de ieri a CCR, vizând neconstituționalitatea legii menite a “reforma” pensiile magistraților, politicieni, analiști, ziariști și oameni obișnuiți au redescoperit un inamic comun: Curtea Constituțională. Și, ca de obicei, curg propunerile de reformare sau mai bine zis de reducere a atribuțiilor unei instituții fundamentale pentru existența statului de drept. Doar ca toți cei care-și dau cu părerea uită voit un lucru: dincolo de instituție și de legi, CCR înseamnă 9 oameni. 9 judecători ce ar trebui să fie printre juriștii eminenți pe care (încă) îi are România. 9 oameni care ar trebui să se distingă prin competența, caracter, curaj. 9 juriști remarcabili pentru care funcția de judecător al Curții ar trebui să fie o încununare a unei cariere în slujba dreptului, nu o sinecură.
👉“În săptămâna care se încheie azi a trecut aproape neobservat, printre instalarea guvernului Bolojan, Summitul NATO și anunțuri privind măsurile de austeritate, ceea ce eu consider a fi fost evenimentul săptămânii: votul Senatului pentru numirea lui Mihai Busuioc la CCR. Și cred că această golănie făcută de PSD în colaborare cu partenerii de coaliție PNL, USR și UDMR este un predictor mult mai clar decât orice promisiune, orice lozincă, orice măsură anunțată cu emfază de Bolojan despre cum va arăta în realitate România onestă a președintelui Dan.”
Asta scriam acum patru luni, la sfârșitul lunii iunie. După cum era de așteptat, nimeni, în afară de mine și doi-trei jurnaliști “nealiniați”, n-a considerat că numirea lui Mihai Busuioc la CCR — făcută cu încălcarea, la vedere, a Constituției — ar fi fost un motiv de revoltă publică sau cel puțin ceva demn și numai de un comunicat timid de protest. Nici măcar marii campioni ai indignării selective, Kelemen Hunor, Dominic Fritz, Ludovic Orban et comp., cei care ieri se băteau eroic cu decizia CCR privind pensionarea magistraților, n-au avut absolut nimic de obiectat când domnul Mihai Busuioc, omul a cărui singură legătură cu justiția a fost că a păzit, ca militar, o clădire de tribunal, a fost votat judecător la Curtea Constituțională a României. Nicio întrebare. Niciun protest. Nicio „linie roșie”.
Nici președintele Dan “cel Onest”, probabil prins într-o bătălie morală cu propriul discurs, nici premierul Bolojan “cel Neînduplecat”, prea ocupat să crească taxe și impozite, nici parlamentarii puterii care l-au votat, niciunul n-a avut nimic de zis. Domnul Hunor chiar a explicat doct la momentul adoptării propunerii PSD că „nu are nimic de comentat” pentru că „nici ei n-au comentat alegerea noastră”.
Iată nivelul. Stat de drept, la kilogram. Cine vrea schimbarea? Nimeni. Cine negociază? Toți. Ei i-au ales “pentru noi”, dar îi au pentru ei.
Când au numit judecătorii CCR pe aranjamente, pe datorii, pe scheme, le-a părut corect. Acum nu le plac deciziile lor. Poate ar fi momentul ca domnii mari moraliști să se abțină de la comentarii ridicole, explicații fanteziste și propuneri de reformă constituțională cu parfum de conspirație. Și să priceapă că nicio acrobație verbală, oricât de șlefuită, nu îi scutește de responsabilitate. Nici pe ei, nici pe “România onestă” care, până la proba contrarie, rămâne doar decorul perfect al ipocriziei lor instituționalizate. Nu instituțiile sunt problema ci oamenii cu care partidele le populează. Și poate că ar fi bine să înțeleagă un lucru simplu: nu mai merge cu tăcerea. Cine a tăcut atunci nu are niciun drept să dea lecții astăzi.”
in satra e liniste si pace!