spot_imgspot_img
9.6 C
Vaslui
23-apr.-2024

Elevii din Franta si Germania, impresionati de ceea ce au gãsit la Vaslui: „o lectie despre comuniune” (FOTO)

- Advertisement -
SCHIMB DE EXPERIENTÃ… Elevii strãini au fost cazati la familiile elevilor din Vaslui, au interactionat cu acestea, au gãtit împreunã, au mers la film si la bowling si au vizitat mai multe obiective turistice din zona Moldovei.

IMPRESII…Elevii si profesorii din Franta si Germania, care au vizitat timp de o sãptãmânã judetul Vaslui, au rãmas impresionati de traditiile locale si ospitalitatea oamenilor. Una dintre activitãtile extrem de apreciate de acestia a fost sezãtoarea traditionalã, organizatã de mesterul popular Rodica Bulboacã la Muzeul satului Sauca (Laza). Acolo elevii au avut ocazia sã îmbrace costumul popular, sã vopseascã ouã în coji de ceapã si sã facã celebrele poale-n brâu. „Am fost foarte impresionat de activitatea desfãsuratã la Laza, de bucãtãria româneascã, în special de vopsitul ouãlelor. Împreunã cu ceilalti colegi am încercat si noi sã gãtim, am ajutat la întinderea aluatului pentru a face acele plãcinte cu brânzã care, apropo, au fost delicioase”, a povestit List Li, un elev de origine chinezã, însã care locuieste, alãturi de familia lui, în Germania. Pe lângã experimentele în bucãtãrie, ne-a mai plãcut foarte mult faptul cã am îmbrãcat costumele traditionale românesti, despre care am auzit cã fac parte din patrimoniul UNESCO. Pentru noi a fost un moment foarte emotionant. Franta în acest moment merge mai mult spre modernitate, pe când aici am vãzut cã se pune foarte mult accent pe traditional, ceea ce mi se un lucru foarte bun”, a spus Felipe Bravo Barra, un elev din Chile, care studiazã în Franta. Vizita acestora face parte dintr-un proiect Erasmus, în care Liceul Teoretic „Emil Racovitã” este partener alãturi de trei licee, câte unul din Franta, Germania si Italia.

Elevii au fost cazati la familiile elevilor din Vaslui, au interactionat cu acestea, au gãtit împreunã, au mers la film si la bowling si au vizitat mai multe obiective turistice din zona Moldovei. Într-una din zile, cadrele didactice de la Liceul Teoretic „Emil Racovitã” i-au dus pe partenerii lor din Franta si Germania la Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” Vaslui. „I-am invitat într-o cãlãtorie imaginarã prin lumea satului din zona noastrã. La aria de Etnografie, au admirat exponatele si li s-a explicat specificul portului traditional din zona Vaslui si ocupatiile tãranilor de pe la noi. Casa tãrãneascã a rãsunat de voie bunã datoritã dansatorilor Ansamblului de dans popular „Hora Vasluiului”, coordonat de domnul coregraf Virginel Solomon. Domnul Lucian Onciu le-a prezentat invitatilor o parte din activitãtile Centrului Judetean pentru Promovarea si Conservarea Culturii Traditionale Vaslui, inclusiv aspecte referitoare la organizarea Festivalului International de Folclor „Hora din Strãbuni”. Activitatea a continuat în Parcul Copou printr-un atelier de dans popular coordonat de domnul coregraf Virginel Solomon. Tot acolo, un mester olar a explicat cum se fac oalele din lut si i-a ajutat pe cei care au dorit sã experimenteze putin din arta olãritului”, a povestit coordonatoarea proiectului, prof. Gina Budaca. De asemenea, elevii si profesorii din Franta si Germania au luat parte la o sezãtoare traditionalã organizatã la Muzeul satului Sauca, comuna Laza. „Doamna Rodica Bulboacã si membrele Asociatiei Bujorii din Laza i-au învãtat sã vopseascã ouãle de Ispas dupã traditiile locale si sã învârtã plãcinte poale-n brâu cum doar acolo, în sat, se fac… Au primit ajutor de la elevii si profesorii Scolii Gimnaziale „Mihai Eminescu” din Laza, parteneri ai proiectului”, a mai povestit prof. Gina Budaca.

Nemtii au fost încântati de lectia de olãrit din Parcul Copou

MESTESUG… Oriane a vopsit ouã în coji de ceapã, iar List a lucrat o farfurie din lut

Ziarul Vremea Nouã a stat de vorbã cu oaspetii din strãinãtate, a încercat sã afle cum li s-au pãrut traditiile românesti si cu ce impresii pleacã din Vaslui. „Mi-a plãcut foarte mult la Laza pentru cã m-am întâlnit cu un obicei pe care îl credeam de mult uitat. Vopsitul ouãlelor natural, cu coajã de ceapã, e o activitate pe care în Germania doar în cãrti o mai poti gãsi, pe când aici ea încã se mai practicã, ceea ce a fost impresionant pentru mine”, a spus Oriane Schlößber, elevã din echipa Germaniei. Si colegul ei, List Li, a povestit ce activitate i-a plãcut cel mai mult: „M-am bucurat sã vãd cã organizatorii au adus un olar, care sã ne arate cum se fac oalele din ceramicã. În China, tara mea natalã, mesterii populari desfãsoarã, de asemenea, o astfel de activitate, însã acolo se lucreazã mai mult cu portelanul, pe când aici se foloseste mai mult ceramica, un material cu care e mult mai usor de lucrat. Mi-a plãcut sã întâlnesc la Vaslui mesteri într-ale olãritului”, a spus List Li. Acesta a povestit si cum i se pare sistemul de învãtãmânt din România, în comparatie cu cel din Germania: „sunt foarte mari diferente între sistemul nostru de învãtãmânt si cel din România, în sensul cã cel german e mult mai rigid. La noi se pune mare pret pe note. Bine, probabil cã asa cum se întâmplã, de altfel, peste tot, însã ce am descoperit la sistemul de învãtãmânt românesc este cã pe lângã faptul cã trebui sã înveti, mai desfãsori si alte activitãti conexe, care fac studiul mult mai plãcut: mici joculete interactive sau ghicitori fac ora mult mai atractivã”.

TINUTÃ… Felipe si Hélène au îmbrãcat costumul traditional românesc.

Francezii au apreciat dansul popular: „hora pe care noi am fãcut-o în Copou a fost o lectie despre comuniune”

Si în Franta se pune accent pe note, iar examenele au grad ridicat de dificultate, ne-a spus Felipe Bravo Barra: „se acordã o mare importantã notelor. Avem colegi care si-au pus în ramã diplomele cu rezultate nu chiar printre cele mai bune, tocmai pentru cã la noi se pune mare pret pe evaluarea pe care ti-o face profesorul”, a spus tânãrul. Colega lui, Hélène Lehureau, ne-a povestit cât de diferit este stilul românilor de a-si trãi viata fatã de cel din Franta: „Societãtile în care noi ne trãim vietile, fie care vorbim de Franta sau Germania, pun în acest moment prea mult pret pe partea capitalistã, pe producerea banilor si uitã de natura fireascã a omului, de acele mici bucurii care ne fac viata mai frumoasã. Faptul cã într-o zi, un cuplu îsi petrece timpul în bucãtãrie, gãtind împreunã, împãrtãsind necazurile si bucuriile de peste zi, e un lucru fantastic, de care noi, în Franta, nu ne mai bucurãm. Aici am constatat cã se pune foarte mult accent pe familie, pe bucuria de a fi împreunã, fie printr-un dans, fie prin gãtirea unei mese bune, iar asta m-a bucurat enorm pentru cã societãtile din vestul Europei pun din ce în ce mai mult pe latura materialistã. Acolo oamenii devin mici robotei setati doar pe a face bani, ceea ce nu e cel mai important lucru în viatã. Mi-a plãcut dansul traditional românesc pentru cã are ceva specific lui, îti dã bucuria de a trãi aceleasi stãri cu cei cu care dansezi. Hora pe care noi am fãcut-o în Copou a fost o lectie despre comuniune, chiar dacã nouã ne-a fost mai greu sã executãm acei pasi de dans. În Franta nu mai avem astfel de dansuri, la care atât de multã lume sã participe în acelasi timp. Dacã pot spune asa, nouã ne lipseste aceastã bucurie de a fi împreunã, ceea ce la Vaslui am trãit-o din plin, alãturi de toti cei cu care am dansat. Am avut un coregraf care ne-a învãtat pasii, însã înainte de ne pune picioarele în miscare am mers la muzeu, unde ne-am uitat la un documentar despre dansurile traditionale românesti. Dupã ce ne-am pus cât de cât la punct cu partea teoreticã, am trecut si la cea practicã, o experientã deosebitã pentru noi”, a povestit Hélène Lehureau.

PE TÃRÂMUL SIRACUZEI… Prima mobilitate a proiectului a avut loc în perioada 13-19 noiembrie 2022. Elevii si profesorii au vizitat atunci Italia.

Elevii vasluieni au vizitat Franta si Italia. În toamnã urmeazã Germania

Proiectul Erasmus în care este implicat Liceul Teoretic „Emil Racovitã” presupune patru mobilitãti de elevi din clasele IX-XI (opt elevi/mobilitate), însotiti de doi profesori. În perioada 13-19 noiembrie 2022, elevii au vizitat Italia, iar în perioada 29 ianuarie – 4 februarie 2023, Franta. „Noi am fost în Siracuza, un oras cunoscut pentru programul Erasmus. Am vizitat mai multe obiective turistice, printre care si cele referitoare la activitatea lui Arhimede. Am vizitat o expozitie cu toate realizãrile ei, am avut ocazia sã le vedem în mãrimea lor naturalã (n.r. – Coroana de aur, Surubul lui Arhimede, Gheara lui Arhimede etc). De altfel, oriunde mergeai prin oras, vedeai semnul Pi. Ne-a plãcut Ortigia, centrul vechi al orasului, si faptul cã încearcã sã îsi pãstreze traditiile, aproape în fiecare sãptãmânã au câte un eveniment. În perioada în care am fost noi, a avut loc un festival: s-au îmbrãcat în costume de epocã si au sustinut o reprezentatie în centrul orasului. Nu mai spun de peisaje, care sunt superbe”, a spus Diana Irimia. „Am vizitat si liceul colegilor nostri din proiect, I.I.S.S. Quintiliano din Siracuza, si am fost impresionati de cât de mare era. Liceul are foarte multi elevi, din mai multe tãri, si toti erau dornici sã ne cunoascã, sã stea de vorbã cu noi si sã participe la activitãti. Sigur, italienii, în general, sunt foarte apropiati de români, foarte prietenosi. Am rãmas uimitã sã vãd cã, în timpul programului, ei nu au voie sã iasã din curte deloc. Faptul cã, în toatã acea perioadã de o sãptãmânã, am locuit la un hostel, si nu la familiile colegilor italieni, ne-a ajutat sã ne cunoastem între noi mai bine”, a spus Maria Chiroscã. Partenerii din Italia nu au putut sã viziteze Vasluiul, însã au participat la activitãti în sistem videoconferintã. Orasul Frankfurt din Germania va fi vizitat de elevii români, precum si de cei din Franta, în perioada 12 – 18 noiembrie.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

4 COMENTARII

    • Zi sa mori tu ca nu esti unul dintre „inventatorii” cauciucului cu borte gata facute, de care tocmai mi-am batut joc 😂😂 Ca altfel nu vad de ce te foote grija de comentariile mele. Ori vrei sa te invit la o supa de viermi de matase, in speranța ca-ti voi cracana bucile, si nu stii cum sa faci sa te bagi in seama? 😂😂

    • Mii de scuze fata de maretii inventatori. Comentariul „intelijent” ca noaptea a fost pus de o bucatareasa de la spital, suparata ca m-am luat de sacosele ei cu merinde ciordite cu care pleaca la sfarsitul programului. Ca repeta cuvantul „nostim”, pe care l-am folosit in acel comentariu, cuvant care a fost demult uitat de cea mai mare parte a populatiei Romaniei „ieducate” a lui Iohanila cel Mare (ca bradul) si Prost (ca gardul).
      Oferta de la finalul precedentului raspuns ramane, doar ca meniul va fi diferit daca aduce ceva haleala de calitate. Am deja la bord ceva coarne de radasca 😀 😂

  1. Stati linistiti, ca traditiile astea frumoase vor disparea in curand. Big Reset, Cancel Culture, remember?! Plus Big Brother universal, ca sa verifice pe unde mergem, cu cine vorbim, si ca nu cumva sa cumparam prea multa hartie igienica, fiindca asta ar insemna ca ne kkm prea mult si, implicit, incurajam coruptia, fiindca avem pile la alimentara de viermi si lacuste si consumam mai multe copanele de greiere decat ratia autorizata.
    Va spun si un secret, dar nu mai spuneti la nimeni: am auzit ca rădăştile vor fi interzise pentru heterosexuali, ca, cica, coarnele lor ar avea efect afrodiasiac si prezinta un risc major de crestere a natalitatii, ceea ce nu se doreste. Ca sa halesti niste coarne sau aripioare delicioase de rădaşcă va trebui, neaparat, sa te declari, oficial, bulangiu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.