spot_imgspot_img
20.2 C
Vaslui
29-mart.-2024

„Eminescu si gândurile lui”, spectacol la Centrul de Afaceri Vaslui!

- Advertisement -

EVENIMENT… Elevii vasluieni sunt invitati astãzi, 13 ianuarie, la un spectacol inedit. Se numeste „Eminescu si gândurile lui”, este pregãtit de copii si vizeazã cele mai cunoscute poezii ale poetului national. Evenimentul va avea loc la ora 11:00, la Centrul de Afaceri si este adresat elevilor din ciclul primar. Spectacolul este regizat de Ramona Ananie, actri a Teatrului Victor Ion Popa Bârlad, si sustinut de Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT) Vaslui. „Evenimentul continuã sirul proiectelor organizate anual de institutia noastrã pentru tinerii iubitori de poezie si actorie. Adresãm invitatia elevilor din ciclul primar si cadrelor didactice de a participa vineri la un spectacol jucat de copii, care va îmbina armonios fragmente din poeziile marelui poet national precum „Rugãciune”, „Cine esti?”, „Amorul unei marmure”, „Glossa”, „Fiind bãiet pãduri cutreieram”, „O, rãmâi”, „Ce te legeni?”, „Freamãt de codru”, precum si alte poezii”, a spus coordonatoarea proiectului, Anca Iacob, consultant artistic CJCPCT Vaslui.

Spectacolul a avut deja o reprezentatie: duminicã, 8 ianuarie, pentru publicul bârlãdean, iar astãzi va mai avea una, pentru publicul vasluian.

Actanti ai proiectului sunt 15 copii din Bârlad, membrii ai Centrului Educational YES, respectiv: David Irimia, Dennis Petrea, Yanni Coseru, Tudor Cojocaru, Ilinca Sandu, Gloria Iosub, Angela Ghergu, Maia Ciobanu, Teodora Tãnase, Alexandra Tãnase, Bianca Mistrianu, Amelia Lupu, Amalia Amarandei, Erika Coseru, Camelia Buta.

Dan Ravaru: „Eminescu rãmâne cel mai elevat si cel mai cult scriitor al românilor”

Pe 15 ianuarie 2023, România celebreazã o zi cu dublã semnificatie: Ziua Culturii Nationale si 173 de ani de la nasterea poetului national al românilor. În amintirea regretatului etnolog vasluian Dan Ravaru, vom reda unul dintre textele acestuia despre „Luceafãrul poeziei românesti”: „Cine a fost, cine este si cine va fi Eminescu? Este foarte greu sã rãspunzi deoarece îl putem defini în mai multe feluri: poet inegalabil, romancier al începuturilor, un romantic, un liric si un satiric în acelasi timp, un istoric, un economist, un geograf, dar si un om politic si un ideolog al spiritului national românesc despre ceea ce se vorbeste putin si tot mai putin. Interesant este, în primul rând, complexitatea eminescianã, valoarea artisticã si faptul cã este adevãratul creator al limbii române moderne în primul rând sub aspect artistic. Dacã citim lucrãrile contemporane existentei sale, vom rãmâne uimiti de diferentele lingvistice, de felul de exprimare al ziaristilor si al scriitorilor din vremea aceea. Nu este de mirare cã multi contemporani l-au respins sau ignorat. Uimitoare este o relatare culeasã din Ipotesti de George Cãlinescu de la un bãtrân al satului. Acesta îsi amintea de copilul Eminescu oarecum ciudat, dar spunea cu nevinovãtie cã dupã ce a plecat din Humulesti, despre el nu s-a mai auzit nimic, confirmând zicala cã nimeni nu este profet în tara sa. Ignoranta acestui om simplu este scuzabilã, nu însã faptul cã mai târziu s-a încercat atâtea marginalizãri ale lui Eminescu, afarã de cele citate care aveau o genezã politicã, au urmat altele ale unor poeti slabi din zilele noastre, pe care îi deranjeazã geniul eminescian. În ciuda tuturor acestora, Eminescu rãmâne cel mai elevat si cel mai cult scriitor al românilor. El are o permanentã rezonantã în sufletul cititorilor indiferent de vârsta, de gradul de instructie al acestora. Eminescu poate sã subjuge toate categoriile de cititori de la cei care lãcrimeazã la romante, pânã la cei care luptã sã descifreze sensuri filosofice profunde cuprinse mai ales în poemele sale. Arta nu are vârstã, nu o putem confunda cu civilizatia care cunoaste o dezvoltare liniarã chiar dacã are întreruperi. Când este vorba de culturã si de artã, este cu totul altceva. Omul modern, care trãieste în lumea cuceririlor cosmice, poate fi emotionat de creatiile artistice apãrute în antichitate. Tragediile grecesti, de exemplu, încã nu au fost egalate, ca si piesele lui Shakespeare”, explica, în urmã cu câtiva ani, profesorul Dan Ravaru.

 

Eminescu, revizor scolar la Vaslui

„Eminescu e prea mare sã ne concentrãm într-un numãr limitat de rânduri, de aceea, dat fiind cã suntem în judetul Vaslui, sã conturãm relatiile dintre acesta si judetul nostru. În primul rând, Eminescu ne-a cunoscut prin intermediul lui Theodor Rosetti si Petre Carp, vasluienii aflati printre întemeietorii societãtii Junimea. Apoi, între 1875 si 1876, a fost revizor scolar pentru judetele Iasi si Vaslui. Slujba aceasta i-a fost oferitã de Titu Maiorescu, pe atunci ministru al învãtãmântului, în scopul de a-l ajuta material fiindcã retributia era destul de substantialã. Tot atunci a fost numit revizor scolar si I. L. Caragiale, dar aici apare o imensã deosebire. Cel din urmã a tratat cu superficialitate misiunea încredintatã si s-a mãrginit la vizite întâmplãtoare în scoli, pe când Eminescu, cu constienciozitate de tip nemtesc, a muncit foarte mult, în acest domeniu. A reusit ca în acest interval de timp sã facã sute de inspectii în scoli si sã scrie peste 1000 de pagini. La Dumesti, de exemplu, ia apãrarea unui învãtãtor oprimat de primar, descoperind cauza acestei atitudini. La Laza, apreciazã stilul în care se desfãsoarã procesul educativ. Totodatã, aici va rezolva problema privind construirea unui local de scoalã. De ce amintim aceste lucruri? Sã comparãm preocupãrile sale pentru filosofia germanã si gândirea indianã pe care le studia profund cu faptul cã la Sauca se preocupã de numãrul de cãrãmizi si de scânduri, recuperate de la demolarea unui han si care puteau fi folosite la construirea unor scoli. Avem mare nevoie acum de Eminescu, în anii acestia atât de periculosi pentru viitorul culturii si chiar al natiunii române. Suntem uimiti cã de 25 ani în România nu au mai apãrut vreun poet, vreun romancier, vreun pictor, care sã se impunã în spiritualitatea româneascã. Deci, nimic nou cu adevãrat în noapte în cultura luminatã doar de pâlpâirile unor creatori mai în vârstã. Chiar în perioada cea mai neagrã a istoriei, între 1950-1960, au apãrut totusi un Nicolae Labis sau un Marin Preda. De ce acum nu mai vine niciun geniu artistic din rândurile poporului român asa cum s-a întâmplat altãdatã ? În schimb, avem o zi a culturii nationale privitã cu multã indiferentã, poate cu acelasi impact al stupidei maimutãreli ale unor obieciuri strãine ca „ziua fãrã pantaloni”. Pe Eminescu îl dorim salvator al culturii românesti, aceasta fiind cea mai mãreatã si cea mai solicitantã sarcinã a genului nostru national”, povestea profesorul Dan Ravaru.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.