Membrii estici ai Uniunii Europene nu au renunţat la măsurile de protejare economică pe care le-au luat în urmă cu doi ani pentru a se apăra împotriva riscurilor de contagiune tot mai mari care vin din zona euro şi a Statelor Unite, scrie agenţia de presă Reuters. În ciuda acordului la care s-a ajuns în urmă cu o săptămână pentru salvarea Greciei, încă persistă dubiile legate de solvabilitatea periferiei zonei euro şi incertitudinea asupra depăşirii plafonului de îndatorare al Statelor Unite, ceea ce a dus la reducerea numărului de investitori.
Reuters mai explică faptul că, după prăbuşirea Lehman Brothers din 2008, investitorii au tot dreptul să fie speriaţi mai ales că a fost oprit fluxul de creditare pentru multe bănci, iar Letonia, Ungaria şi România au fost forţate să accepte împrumuturi de urgenţă.
De această dată, statele baltice şi din zona Mării Negre sunt mai bine pregătite, fiindcă şi-au redus deficitele bugetare şi au luat şi alte măsuri anti-criză ca precauţie.
Însă canalele de contagiune – finanţările suverane, sectorul bancar, volatilitatea activelor şi comerţul – încă mai pun probleme.
„Va fi un efect de contagiune în Europa centrală. Problema va fi pe ce canale va veni”, a explicat Neil Shearing, economist la Capital Economics, „iar acest lucru depinde de evoluţia crizei din zona euro”.
Frica cea mai mare este deteriorarea situaţiei la periferia zonei euro sau faptul că datoria Statelor Unite va determina investitorii să renunţe la activele cu risc, determinând o creştere a datoriilor şi la o depreciere a monedelor.
Un eveniment similar a avut loc după prăbuşirea Lehman Brothers şi a făcut ca zlotul polonez să piardă 30 de procente faţă de euro, iar rata dobânzii pe obligaţiuni în Ungaria a crescut de la 8,6 procente, înainte de criză, la 14,25 la sută.
Nigel Rendell, strateg la RBC, a argumentat că „este o situaţie gravă însă eventualitatea unei prăbuşiri a datoriei Statelor Unite este la fel de gravă”. Din mai, leul românesc a pierdut 3,7 procente, iar zlotul polonez aproape 2 procente, dar în acelaşi timp, în multe cazuri, randamentele obligaţiunilor sunt tranzacţionate la valori mai mici decât cele din ţările periferice ale zonei euro.
Regiunea este mai bine apărată împotriva finanţărilor suverane şi riscurilor bancare din cauza nivelurilor relativ reduse ale datoriilor şi restricţiilor fiscale care au redus deficitele bugetare până aproape de plafonul cerut de UE, de trei procente din PIB.
România, Polonia, Lituania, Letonia şi Bulgaria intenţionează să atingă această ţintă anul viitor, iar Cehia în 2013, în timp ce Estonia şi Ungaria se aşteaptă la surplusuri în acest an.
România şi Polonia au deschis linii de creditare de la Fondul Monetar Internaţional, în timp ce Ungaria, al cărei guvern a blocat 14 miliarde de euro în active ale pensiilor private în acest an, are o rezervă pentru a atenua şocul pe care l-ar crea o nouă criză. La fel a făcut şi Bulgaria, care are 2,7 miliarde de euro puşi deoparte înainte de declanşarea crizei.
Tim Ash, director de cercetare pentru Europa Central al RBS, le-a spus reporterilor de la Reuters că „aceste state nu au fost afectate de criza datoriilor suverane şi au datorii publice mai mici şi un spaţiu de manevră fiscal mai mare, cel puţin teoretic, pentru a putea suporta costurile”.
Aceste măsuri de protecţie pot ajuta, de asemenea, guvernele pentru a-şi sprijini sectoarele bancare. România şi Bulgaria sunt cele mai expuse din acest punct de vedere, consideră Reuters, pentru că băncile greceşti controlează 17 şi respectiv 28 la sută din sectorul lor bancar. Totuşi analiştii spun că dimensiunea redusă a operaţiunilor de împrumut înseamnă că, chiar dacă băncile ar fi în pericol, acesta ar putea fi gestionat.
Dacă acest element este eliminat, mai rămâne problema comerţului. Cu exporturi care reprezintă mai mult de 70 de procente din producţia anuală, Cehia şi Ungaria se văd în imposibilitatea de a face ceva pentru a evita scăderea cererii la nivel global.
Potrivit analistului ING, Agata Urbanska, majoritatea măsurilor de protecţie luate în regiune sunt rezultatul consolidării fiscale – strângerea curelei care a menţinut rata şomajului mare şi nivelul salarial mic, care în schimb a împiedicat cererea să scadă foarte mult. Analiştii se aşteaptă la o încetinire a creşterii la nivel global pentru restul anului şi la o scădere a exporturilor venită din partea principalei pieţe, zona euro, şi susţin că şansele ca regiunea să crească cu 3-4 la sută pe an sunt mici.
romanialibera.ro
