În România, „marii arşi“ sunt practic condamnaţi la moarte. Iar, mai nou, locul în care mulţi dintre aceştia, din întreaga ţară, sunt condamnaţi este Iaşul. După un an de la tragedia Colectiv, şansele victimelor cu arsuri grave rămân o loterie. La câteva luni de la închiderea parţială a Spitalului de Arşi din Capitală, Bucureştiul poate primi în rezerve speciale sub 10 pacienţi cu arsuri deosebite. Dacă până în vară spitalele din ţară transferau la Bucureşti arşii cu peste 20% suprafaţă corporală, acum, din lipsă de locuri, pacienţii sunt repartizaţi în centrele din ţară care au locuri la dispoziţie. Astfel se explică faptul că, în ultimele zile, Clinica de Chirurgie Plastică de la Spitalul „Sf. Spiridon“ a preluat doi pacienţi cu arsuri importante, cu toate că funcţionează în condiţii de provizorat, periculoase chiar şi pentru arsuri mai mici. Un bolnav de la Bistriţa, cu arsuri pe 50% suprafaţă corp, a murit în 48 de ore de la transferul la Iaşi. O tânără care a fost transferată ieri de la Bucureşti la Iaşi, cu arsuri pe numai 25% suprafaţă corp, se află în stare extrem de gravă, medicii fiind foarte sceptici că poate supravieţui aici. În aceste condiţii, se pune întrebarea: pentru ce sunt acceptaţi la Iaşi aceşti oameni, refuzaţi la Cluj sau Târgu Mureş? Doar ca să nu îi aibă pe conştiinţă alţi medici? Dincolo de eventualele răspunsuri, să remarcăm că la Iaşi se moare cu zile în aceleaşi condiţii în care în alte ţări europene, chiar Bulgaria, viaţa aproape că nu e pusă deloc în pericol. Iată un bun subiect de campanie electorală, domnilor candidaţi ieşeni la Parlament!
În ultima perioadă, pacienţii arşi din diferite colţuri de ţară sunt plimbaţi prin spitale din cauză că în Bucureşti nu mai sunt locuri destinate exclusiv îngrijirii lor. Potrivit medicilor din ţară, după tragedia din Colectiv, în care 64 de tineri şi-au pierdut viaţa în urma complicaţiilor determinate de arsuri, cazurile bolnavilor arşi sunt anunţate direct la Ministerul Sănătăţii.
În timp ce decidenţii de aici aprobă pentru unii bolnavi transferul aerian către clinici din afara ţării, majoritatea rămân în stare gravă în spitalele din România, spitale care nu au infrastructura necesară să trateze bolnavi cu arsuri care se întind pe mai mult de 20% suprafaţă corporală.
Dacă, până vara aceasta, prin ordin de ministru, bolnavii erau transferaţi aerian la Bucureşti, acum, victimele arsurilor grave sunt menţinute sau transportate în spitale judeţene din centre universitare.
Profesorul Dragoş Pieptu, specialistul care a semnalat imediat după Colectiv că victimele trebuie transferate urgent în străinătate pentru a fi salvate, a explicat pentru „Ziarul de Iaşi“ că şansele marilor arşi în ţară sunt reduse.
„Un pacient cu arsuri de gradul II şi peste care afectează 40% din suprafaţa corpului are şanse minime de supravieţuire în România, indiferent unde este internat, datorită infrastructurii total improprii. Un asemenea ars, în ţări precum SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Israel, are şanse mari de supravieţuire“, a explicat profesorul Dragoş Pieptu, medic primar chirurgie plastică la IRO Iaşi.
Iaşul se oferă singur
Din cauza numărului redus de rezerve în care se internează bolnavii arşi în Capitală, în Clinica de Chirurgie Plastică de la Spitalul „Sfântul Spiridon“ au fost preluaţi, în ultimele 10 zile, doi pacienţi arşi, în stare gravă, din diferite zone ale ţării. Cu toate că, până în vară, clinica ieşeană transfera, la rândul ei, în Capitală bolnavii cu arsuri peste 20% suprafaţă corporală, de cel puţindouă luni, spitalul ieşean preia bolnavi arşi în stare critică care provin din alte spitale din ţară.
Primul pacient a ajuns la Iaşi pe 28 septembrie, după aproape şapte ore de la producerea exploziei în care a fost rănit. Bolnavul, un bărbat de 52 de ani din Bistriţa, prezenta arsuri degradul II pe 50% suprafaţă corporală. După 48 de ore de la internarea în secţia ATI a clinicii ieşene, acesta a murit.
