CONTEXT Vestea cã la Husi se va construi, nu peste mult timp, soseaua de centurã care va scoate din oras transportul de mare tonaj, îi bucurã cel mai mult pe localnicii a cãror locuinte se aflã pe „varianta” de la poalele dealului Motoc. De ani de zile acesti oameni reclamã „cutremurele” zilnice, ce le-au afectat rezistenta caselor si blocurilor. Putini însã stiu cã aceastã rutã ocolitoare a fost începutã încã de dinainte de 1989, pe baza unui proiect cu totul diferit de ceea ce se vede astãzi, însã venirea Revolutiei a pus în încurcãturã autoritãtile Husului de la acea vreme, care au terminat lucrarea… de mântuialã!
PLAN Promisiune importantã pentru huseni: vor mai trece cel mult trei ani pânã la construirea soselei de centurã. Pare o perioadã lungã pentru unii, însã pentru localnicii din zona strãzilor „Erou Arhire”, „N. Cisman”, „N. Lupu” si Sfântul Gheorghe”, care de peste 20 de ani asteaptã acest moment, mult a fost, putin mai este! Primarul Ioan Ciupilan, în prezenta ministrului Anca Boagiu, a spus cã va primi tot spijinul guvernamental pentru realizarea acestei sosele ocolitoare. „Pentru mine este un obiectiv important sã reusesc sã scot din oras, sã decongestionãm circulatia în Husi. Cred cã în cel mult trei ani de zile, vom reusi sã realizãm si acest lucru”, a spus primarul Ciupilan. „Noi abia asteptãm sã se întâmple asta. Cum am stat atâtia ani, mai stãm trei, dar numai sã se facã. Uitati-vã la blocurile de pe strada „Sfântul Gheorghe”, uitati-vã la casa domnului Gentimir, uitati-vã la balcoane, toate cad, bucatã cu bucatã! Când trece câte un TIR, tremurã peretii si geamurile. Cu toate semnãturile noastre, cred cã de peste 50 de ori am depus memorii la primarii de dupã Revolutie. Sperãm ca într-o zi, masinile acestea mari sã nu mai treacã pe strada noastrã”, a spus huseanul Gheorghe Timofte, 62 de ani.
„Varianta” Husului avea 10 kilometri pe hârtie, înainte de Revolutie!
IMPROVIZATIE Putini stiu cã aceastã „sosea de centurã” de care dispune Husul în prezent avea în proiectul întocmit de conducerea de dinainte de 1989 a orasului nu mai putin de 10 kilometri. S-au apucat de lucru, însã a venit Revolutia si asa numita „variantã” a fost scurtatã în grabã la numai 1,5 kilometri. Pentru cã nimeni nu mai avea îndrãzneala sã impunã husenilor sã cedeze terenurile lor pentru o continua lucrarea pe cei 10 kilometri (Ceausescu dicta si tu, ca proprietar, nu puteai comenta), noii conducãtori ai orasului au improvizat un „capãt” al soselei, prin fata Bisericii Sfântul Gheorghe, fãcând o curbã periculoasã, de 90 de grade. O multime de accidente s-au produs din cauza ei si multã vreme, nu existau nici limitatoare de vitezã care sã le indice soferilor de masini mari cã trebuie sã vireze brusc. „Când s-a hotãrât sistarea lucrãrilor la soseaua de centurã gânditã de Primãria de dinainte de Revolutie, trebuia sã se gãseascã si un capãt al noului traseu, pentru ca TIR-urile si alte masini de mare tonaj sã-si poatã continua drumul, care avea ca punct final Vama Albita. Asa cã, s-a decis iesirea la DE 581, mai exact strada A.I. Cuza, prin fata Bisericii Sf. Gheorghe. Au improvizat si au fãcut treabã de mântuialã, cu aceastã curbã periculoasã”, îsi amintesc locuitorii zonei.
