Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
SIMBOL…Singura patã de credintã, în infernul creat de Corneliu Onilã, a rãmas Mina Dobzeu, adevãratul episcop al Husilor
CREDINTÃ, IUBIRE SI URÃ…Lucrurile necurate ce se petrec în ultima vreme la Episcopia Husilor ridicã multe semne de întrebare printre credinciosi. Dacã preotii si consilierii din preajma Episcopului Corneliu îi stiau apucãturile desfrânate, de ce nimeni pânã acum nu a spus nimic? De ce cu totii au tãcut si au tolerat aceste fapte care nu au nimic în comun cu morala crestinã? Nu gãsim decât o singurã explicatie: cã majoritatea consilierilor au obtinut functii si locuri cãldute prin santaj, ori s-au pretat si ei la astfel de fapte! Un slujitor al bisericii spunea cã la Husi „ori e prea multã credintã si sunt încercãri grele, ori e prea putinã credintã si lucrurile au scãpat de sub control”. Cert este însã faptul cã la Husi existã încã simbolul credintei pure a acestor locuri, Mina Dobzeu. Credinciosii si-ar dori ca el sã fie cârmuitor al Episcopiei. La cei 96 de ani însã, bãtrânul cãlugãr nu ar mai putea. E slãbit, si-a pierdut vederea si, doar când vin fiii sãi duhovnicesti la el, îl mai duc la slujbã, în Catedrala Episcopalã. Duminica trecutã, când scandalul provocat de pãcatele inadmisibile ale Episcopului Corneliu a adus la poarta Catedralei vuiet mult, cu presã si discutii contradictorii despre filmãri XXX, bãtrânul Mina Dobzeu sedea pe patul sãu din chilie, frãmântându-si mâinile, într-o tãcere profundã. Ciudat era faptul cã usa chiliei, desi deschisã, avea legatã o funie stranie, de la pat, pânã la iesirea din încãpere. Imaginea în sine a funiei strãjuitoare amintea instant de faptul cã PS Corneliu s-a purtat rãu cu Mina Dobzeu, încã din prima zi în care a fost întronizat. Atunci, pãrintele Mina a fost încuiat în chilie pe durata festivitãtii, din ordinul proaspãtului Episcop, îngrijorat ca nu cumva prezenta „Sfântului Închisorilor”, atât de iubit de oameni, sã îi eclipseze sãrbãtoarea personalã.
Uneori, în functie de dispozitie, Episcopul Corneliu mergea la chilia lui Mina Dobzeu si îi fãcea injectii. Vietuitorilor mãnãstirii le spunea mereu cã Mina Dobzeu a fost un nebun, care cãuta scandal, acesta fiind motivul pentru care a fost închis. Lua mereu în derâdere actele de mare curaj ale bãtrânului monah, care s-a luptat cum a putut cu molima comunistã, care voia distrugerea credintei si a Bisericilor. Despre cãrtile pe care le-a scris Mina Dobzeu, Episcopul Corneliu spunea cã sunt scrise prost, fãrã talent. „Lumea îl cunoaste dupã Jurnalul Fericirii, atât. El nu este cine stie ce. Îi plãcea sã facã scandal, de aceea îl mai duceau la închisoare. Sunt doar povesti cã ar fi luptat pentru credintã”, spunea, înfumurat, tânãrul Episcop. La femeile care mergeau sã îl îngrijeascã pe bãtrânul Mina Dobzeu, Episcopul se uita zeflemitor si le fãcea „proaste”. La fel de rãu s-a purtat în ultimii ani si cu Ioachim Mares, Episcopul Husilor. Onilã era vicar si, stiindu-l grav bolnav pe Episcopul Mares, spunea, fãrã sã îi pese: „Of, nu mai moare odatã mosneagul”. Ioachim Mares avea o maicã ce îl îngrijea cu un devotament exemplar. Se numea maica Gabriela, o cãlugãritã cu un suflet minunat. Dupã ce Episcopul Mares a murit, în ziua în care tânãrul Corneliu era întronizat, maica Gabriela plângea, la umbrã, lângã Palatul Episcopal. A spus cã va pleca de la Husi, dar cã nu stie unde. Din cuvinte putine, a lãsat sã se înteleagã cã Corneliu al Husilor o urãste si i-a spus sã îsi ia tãlpãsita, ceea ce a si fãcut. Asa si-a început Corneliu Onilã mandatul în fruntea Episcopiei Husilor. De sfârsit, s-ar putea sã îl sfârseascã la fel rãu.
Soarta episcopului Corneliu, pecetluitã de Patriarhie
Degeaba se zbate episcopul Corneliu si se agatã de orice tertip pentru a scãpa de acuzatiile ce i se aduc. Patriarhul pare cã a luat deja o decizie în ceea ce-l priveste si, în perioada Sfântului Sinod, PS Corneliu va fi caterisit. În locul lui va fi adus un alt episcop, moldovean de origine. Deocamdatã, surse din interiorul Bisericii Ortodoxe Române vorbesc de doi înalti prelati ce ar putea sã-l înlocuiascã pe episcopul Husilor. Ar fi vorba de Timotei Prahoveanu, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucurestiului, originar din localitatea Rãdãseni, situatã în apropierea orasului Fãlticeni. Cel de-al doilea nume vehiculat este cel al lui Varlaam Ploiesteanu, vicar patriarhal, originar din Botosani. Acest lucru demonstreazã, încã o datã, cã reprezentantii Patriarhiei au luat în serios „lovitura” datã Bisericii Ortodoxe Române de cãtre PS Corneliu, dupã aparitia în presã a filmului compromitãtor care-l prezintã în timp ce întretinea relatii sexuale cu un tânãr despre care se presupune cã, pe atunci, era elev al Seminarului Teologic din Husi. În tot acest timp, Mitropolia Moldovei si Bucovinei pare sã tinã partea episcopului, iar reprezentantii acesteia sunt ceva mai retinuti în declaratii si asteaptã expertiza tehnicã a filmului înainte de a se pronunta.
Iatã cine sunt preotii Timotei Prahoveanu si Varlaam Ploiesteanu
CURRICULUM VITAE…Pãrintele Timotei a fost ales Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor în sedinta de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din ziua de 29 septembrie 2014. Este recunoscut pentru bogata sa activitate publicisticã, fiind autor a numeroase articole, studii, lucrãri si volume ce oglindesc mai ales viata religioasã si culturalã a lumii monahale. S-a nãscut la 13 noiembrie 1966 în satul Rãdãseni din apropierea Fãlticeniului, din pãrintii Miron si Elena Aioanei. A urmat scoala generalã si prima treaptã de liceu în orasul Fãlticeni, dupã care, în 1984, începe cursurile Seminarului Teologic „Veniamin Costachi” de la Mãnãstirea Neamt. În ultimul an de seminar s-a închinoviat în obstea Mãnãstirii Neamt, unde a fost tuns în monahism la 1 februarie 1989 de cãtre vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania, pe atunci arhimandrit, cu binecuvântarea fericitului întru pomenire patriarh Teoctist, atunci loctiitor de mitropolit al Moldovei si Sucevei. A început studiile superioare la Bucuresti, în cadrul Institutului Teologic cu grad universitar, dar, fiind mutat la Catedrala mitropolitanã din Iasi, ca arhidiacon al mitropolitului Moldovei si Bucovinei de atunci, actualul Patriarh al României, Preafericitul Pãrinte Daniel, pãrintele Timotei Aioanei este transferat la Facultatea de Teologie din Iasi, recent reînfiintatã. În anul 1993, arhidiaconul Timotei Aioanei terminã studiile superioare, dupã care, în perioada 1995-1996, la recomandarea si cu binecuvântarea Mitropolitului Moldovei si Bucovinei, a urmat un curs de elinã modernã la Facultatea de Filosofie si Litere a Universitãtii din Atena. În martie 2002, în sedinta Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a primit rangul de arhimandrit, fiind hirotesit la 24 martie 2002, la Biserica Vovidenia din Iasi, de cãtre Preafericitul Pãrinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei si Bucovinei. Tot în acelasi an, a fost numit, prin decizie mitropolitanã, membru al Comisiei liturgice a Arhiepiscopiei Iasilor, iar în 2003 a fost numit exarh al mãnãstirilor din Arhiepiscopia Iasilor. Dupã ce a îndeplinit mai multe functii administrative în Arhiepiscopia Iasilor, Pãrintele a fost exarh cultural al Arhiepiscopiei Bucurestilor si mare eclesiarh al Catedralei patriarhale din Bucuresti. Cel de-al doilea Pãrinte despre care se spune cã ar putea înlocui pe PS Corneliu este Varlaam Ploiesteanu. Pãrintele Arhimandrit Lector Dr. Varlaam Merticariu a fost ales Episcop Vicar Patriarhal, cu titulatura Ploiesteanul, în data de 28 octombrie 2009, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Pãrintele Varlaam Merticariu a fost Vicar-administrativ al Arhiepiscopiei Iasilor din anul 1998 pânã la începutul anului 2009 si cadru didactic la Facultãtile de Teologie Ortodoxã din Iasi si Bucuresti. S-a nãscut la 28 octombrie 1960 în localitatea Stiubieni, judetul Botosani. Dupã absolvirea cursurilor Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucuresti, urmeazã cursurile de specializare la Institutul Ecumenic de la Bossey, Geneva si, din 2003, devine Doctor în Teologie. De asemenea, în perioada aprilie – iunie 2004 urmeazã un stagiu de specializare la St. Steven’s College, Anglia.
Preotul Sebastian, acuzat de santaj, nu voia sã fie Episcop, ci voia leafa de vicar!
De asemenea, aceleasi surse din interiorul bisericii lãmuresc si obiectul santajului fãcut de cãtre preotul Sebastian Cristi Jitaru împotriva episcopului Corneliu. Conform acestora, Jitaru nu urmãrea sã ia locul acestuia atunci când a cerut sã fie numit episcop vicar. La mijloc ar fi fost vorba, de fapt, de salariu, deloc de neglijat, ce revenea celui care ocupa a doua functie în Episcopia Husilor. „Pânã la Corneliu, nimeni nu a ocupat functia de episcop vicar la Husi. El a fost numit vicar, deoarece episcopul de atunci era bãtrân si bolnav (Ioachim Mares – n.r.).”
Episcopul pãcãtos refuzã sã plece din fruntea Eparhiei Husilor. Reactii vehemente din toate colturile tãrii
SATANA…PS Corneliu, Episcopul Husilor, nu renuntã asa de usor la functia pe care o are si se agatã de orice pentru a rãmâne în scaunul ocupat la Husi. Acest fapt i-a iritat pe multi români, care îi cer episcopului sã plece din fruntea Eparhiei. Florian Bichir, editorialist la Evenimentul Zilei, sustine cã ar fi timpul ca Onilã sã plece la o mãnãstire. „Cazul episcopului Corneliu m-a tulburat teribil. Mi-a asternut negurã pe suflet. Am vomitat dupã ce am vãzut fragmente din filmuletul celebru si n-am mai fost om câteva zile. Si acum simt o greatã profundã. Este cel mai nefericit moment cu care se confruntã Biserica Ortodoxã Românã. Si Doamne, în ce moment! Tocmai când se dã o luptã teribilã a Coalitiei pentru Familie pentru protejarea familiei traditionale. Iar împricinatul nu este vreun ilustru preot anonim, devenit celebru peste noapte. Nu! Este conform Predaniei un urmas al Apostolilor, un episcop titular, asezat bine mersi în scaunul istoric de la Husi. Repet titular, nu Bârlãdeanu cum îl descriu toti afonii, un titlu pe care l-a avut ca vicar si care vine evident de la orasul Bârlad aflat în aceeasi eparhie. M-am gândit mult dacã sã scriu sau nu despre acest subiect. De ani de zile, subiectul despre homosexualitatea unor ierarhi este pus în discutie periodic. Dar niciodatã – repet niciodatã – nu au existat probe în acest sens. Nici acum nu s-a fãcut o expertizã tehnicã, dar am multã încredere în teologul Vasile Bãnescu, purtãtorul de cuvânt al Patriarhiei Române, care a confirmat cã în imagini este PS Corneliu. În mod evident, îl cunosc pe Preasfintitul Corneliu. L-am întâlnit la Bucuresti, la Sinod, l-am întâlnit la multe hramuri din tarã. Este un om cultivat, sensibil la operã si muzicã clasicã. Autodidact în medicinã, dar mai bun ca alti medici practicieni. Dar si zbir, „nemteste”, cu preotii din eparhie. Nu am stiut cã are astfel de apucãturi nefiresti si pustiitoare! Ba chiar l-am sunat când a început scandalul cu santajul sã-l întreb care-i adevãrul în poveste. Nu mi-a rãspuns, iar acum sunt fericit cã Dumnezeu a rânduit asa. Dumnezeu sã-i ierte pãcatele! De ce m-am gândit mult dacã sã scriu sau nu? Pentru cã multi vor comenta cã dau într-un om cãzut! Aici nu-i vorba de un om cãzut, ci de imaginea Bisericii Ortodoxe în sine! De învãtãtura crestinã. Cum sã propovãduiesti adevãrul si valorile crestine când unul din episcopii tãi se comportã ca un dezechilibrat de la Gayfest? Nu înteleg încãpãtînarea Preasfintitului Corneliu. De ce nu renuntã, fiindcã are, slavã Domnului, cu ce trãi din cât a agonisit? Si nu-i traiul rãu în Elvetia. Aud cã mai existã 8 înregistrãri cu Preasfintitul. Nici nu vreau sã le vãd! Mi-e deajuns de scârbã!”, spune Bichir. De la Iasi, reputatul medic Richard Constantinescu spune cã „Omul contemporan a devenit cel care îsi cautã fericirea în lucrurile pieritoare si efemere. Rãbdarea si smerenia au început sã-i fie strãine, totul devine mecanic si fãrã viatã. Pentru el, adevãratele bucurii se limiteazã la cele pieritoare si de moment”, glãsuia Corneliu Onilã, zis si Episcopul Husilor, cel tuns la monahism în urmã cu douã decenii. Acesta a adus destulã suferintã multor tineri preoti din jud. Vaslui, care, pe lângã obligatia de a vinde oamenilor sãraci din satele vasluiene obiecte nefolositoare, primeau zeci de reviste culturale din Iasi spre a le comercializa prin intermediul bisericii… Din respect pentru enoriasi, acesti preoti, plãteau din banii lor putini acele publicatii. Am putut vedea teancurile de reviste si am ascultat cu tristete istorisirile acestor preoti…”. O cunoscutã interpretã de muzicã popularã, Silviana Riciu, este consternatã de ceea ce se petrece la Husi. „Mi se pare revoltãtor. Sunt mâhnitã si dezamãgitã pânã în adâncul sufletului. Plânge Cerul, oameni buni… Cum ne mai rabdã Dumnezeu? RUSINE celor care conduc institutia BOR! Eu cred cu tãrie în ceea ce reprezintã Sfânta Bisericã, dar cum e posibil ca o înaltã fatã bisericeascã sã aibã „liber” la a sluji si a-si pãstra functia când el apare în ipostaze degradante, rusinoase si nedemne de un episcop într-un filmulet în care intretine relatii (homo)sexuale? Îmi sustin punctul de vedere în continuare… homosexualitatea nu are ce cãuta în bisericã. Deduc din asta cã homosexualitatea e un fenomen destul de rãspândit în rândul lor de nu li se pare strigãtor la Cer. Sã nu vã mai mirati cã oamenii se îndepãrteazã de religie, de bisericã, de Dumnezeu. E si vina voastrã. Îmi pare rãu de preotii si cãlugãrii care duc vieti exemplare, în spiritul legilor lui Dumnezeu, care trãiesc ca niste sfinti cã vor avea si ei de suferit din pricina celor care stricã imaginea a tot ceea ce înseamnã bisericã, Dumnezeu, credintã. Ca sã nu fiu acuzatã de cine stie cine, încã o datã mentionez cã nu am nimic împotriva oamenilor simpli care sunt gay, dar în bisericã homosexualitatea nu are ce cãuta”, a transmis cântãreata de muzicã popularã.
