PE PERSOANĂ FIZICĂ…Într-o perioadă în care terenurile agricole devin o resursă tot mai valoroasă, cetățenii din afara țării dețin deja, pe persoană fizică, peste 28.000 de hectare în România, conform datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În procente, asta înseamnă aproximativ 0,3% din suprafața totală de teren agricol a României, care se întinde pe 10,5 milioane de hectare. România este printre puținele țări din Europa care permite străinilor să cumpere pământ pe persoană fizică. În majoritatea țărilor, mai ales cele occidentale, străinilor li se permite să dețină terenuri doar pe societăți comerciale cu sediul social pe teritoriul acelei țări și obligatoriu trebuie să aibă acționariat autohton.
Județul Vaslui face și el parte din acest tablou. Străinii au în proprietate, aici, aproape 304 hectare, însemnând undeva la 0,13% din întreaga suprafață de 232.144 ha a județului. O suprafață relativ modestă dacă ne raportăm doar la aceste cifre, care plasează județul pe locul 30 la nivel național. Multe terenuri de pe Valea Prutului aparțin străinilor. Însă sunt și multe firme cu acționariat străin care dețin terenuri în Vaslui. Clasamentul este condus de județe precum Harghita, unde străinii dețin peste 2.800 ha, Timiș (2.547 hectare), și Constanța (aproape 2.000 hectare). La polul opus, județul Gorj se situează pe ultimul loc, cu doar 91 de hectare deținute de străini. Deși, aparent, proporția terenurilor agricole deținute de străini în județul Vaslui este modestă comparativ cu dinamica de la nivel național, merită precizat totuși că cifrele ANPCI nu reflectă, în totalitate, realitatea din teren. Asta pentru că datele centralizate de Agenția Națională de Cadastru nu includ și suprafețele agricole deținute de persoane juridice străine. De altfel se cunoaște că în ultimii ani, interesul străinilor pentru terenuri agricole în România a crescut semnificativ, suprafața totală deținută ajungând la 28.363 hectare, cu aproximativ 7.300 ha mai mult față de 2021. În regiunea Moldovei, cei mai importanți cumpărători străini de terenuri agricole sunt nemții și olandezii, însă în ultimii ani au venit tare din urmă și arabii.
Legislația din România, permisivă pentru străini
Legislația din România privind achiziția de terenuri de către cetățeni străini este destul de permisivă, comparativ cu alte state. Spre exemplu, cetățenii din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European pot achiziționa terenuri agricole, forestiere și alte tipuri de proprietăți în aceleași condiții ca cetățenii români. Liberalizarea vânzării terenurilor intravilane către cetățenii UE s-a realizat în 2012 și a celor extravilane în 2014. În ceea ce privește interesul din partea cetățenilor din afara UE, aceștia pot deține terenuri în România doar dacă statul lor de origine are un acord de reciprocitate cu România. În lipsa unui astfel de acord, aceștia pot deține doar clădiri, având drept de superficie asupra terenului aferent acestora. Există însă posibilitatea pentru cetățenii din afara UE de a înființa firme în România, prin care să poată deține terenuri, firmele fiind considerate entități românești.
De ce mai este nevoie de o gașcă de profitori care trăiesc de pe urma agricultorilor, dacă statul nu mai are nici-o societate cu specific agricol ??? Cu ce se ocupă, în afară de încasarea lefurilor, cei de la Direcția agricolă, de la Apia, Agenția națională a produselor agricole, Protecția plantelor, etc. ?????? De ce nu se comasează toate acestea ???