În ciuda luării unor măsuri ample pentru eliminarea poluării din oraşul cel mai afectat din ţară după Capitală, valoarea noxelor din oraş nu scade decât cu valori infime. Măsurătorile „Protecţiei Mediului“ arată că principalii responsabili rămân traficul greu din oraş, parcul auto antic al RATP şi lipsa unei centuri ocolitoare complete a Iaşului. În premieră, specialiştii de aici vorbesc şi de numărul tot mai mare de centrale de apartament pe gaz care s-au înmulţit foarte mult în ultimii ani, dar şi de lipsa accentuată a vegetaţiei.
Strada Trei Fântâni pare să fi devenit cheia şi lăcata problemelor de mediu ale Iaşului. Agenţia de Protecţie a Mediului a întocmit raportul privind stadiul realizării măsurilor din programul de gestionare a calităţii aerului în aglomerarea Iaşi. Conform acestuia, în cursul anului trecut s-a înregistrat o uşoară îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din oraş în ce priveşte calitatea aerului. Marea problemă, semnalată în fiecare raport anual al APM, respectiv traficul greu, a rămas însă nerezolvată.
Deşi Vama a fost mutată în CUG, şoferii de camioane folosesc în continuare traseul Canta – Gară – Nicolae Iorga – Poitiers pentru a ieşi din oraş, iar tirurile care folosesc totuşi şoseaua de centură reintră în oraş pentru a ajunge în zona Tomeşti. Reabilitarea străzii Trei Fântâni („Drumul Hoţilor“) ar permite cumva ocolirea zonelor centrale ale oraşului.
Ce boli provoacă
Programul de gestionare a calităţii aerului a fost adoptat în 2013, după ce Comisia Europeană a emis o notificare asupra nerespectării valorilor zilnice şi anuale la particule în suspensie, PM10. Acestea sunt acuzate de specialişti de provocarea a numeroase afecţiuni, în special ale aparatului respirator, de la alergii la cancer pulmonar. Programul a inclus aproximativ 30 de măsuri propuse mai ales de Primăria municipiului, dar şi de Consiliul Judeţean sau de primăriile comunelor din apropierea Iaşului. După trei ani de la adoptarea programului, inspectorii APM au constatat că majoritatea măsurilor, referitoare la asfaltări, achiziţionarea de mijloace de transport mai noi sau plantări de copaci au fost îndeplinite. Au rămas însă ca restanţe restricţionarea traficului greu, amenajarea de piste de biciclişti şi implementarea proiectului managementului traficului.
Cele şase staţii automate de monitorizare a poluanţilor atmosferici au înregistrat anul trecut 64 de depăşiri ale valorilor maxime admise ale PM10, faţă de aproape 100 în 2012. Valoarea medie anuală de 40 micrograme PM10 la un metru cub de aer nu a mai fost depăşită în 2015. Zonele Podul de Piatră şi Tomeşti au fost cele în care s-au înregistrat cele mai multe depăşiri. Pentru cele 23 de depăşiri ale valorilor maxime de PM10 de la Tomeşti, raportul APM identifică drept cauză şantierele ApaVital.
sursa: http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/iata-otravurile-pe-care-le-respira-iesenii–123175.html
