Primãria Vaslui propune locuitorilor orasului o dezbatere publicã pe tema viitoarei steme a municipiului. S-au elaborat trei modele de steme, care sunt aduse în discutie publicã, începând de astãzi. Stemele si simbolurile trebuie sã cuprindã elemente ce semnificã rãdãcinile, istoria, obiceiurile si traditiile unei comunitãti si sã aibã un caracter peren. Astãzi, elaborarea stemelor se face potrivit normelor stricte ale stiintei si artei heraldice. De asemenea, se tine cont si de traditiile locale. Aceste reguli sunt stipulate în metodologia stabilitã de Comisia Nationalã de Heraldicã, Genealogie si Sigilografie a Academiei Române. Regulile heraldice în ceea ce priveste însemnele românesti sunt riguroase. Scutul are formã si dimensiuni standard. Figurile stemei trebuie sã fie clare si bine conturate, inteligibile si la dimensiuni mici si nu în ultimul rând trebuie sã ocupe cât mai mult din suprafata scutului, într-un mod judicios. Nu este permisã trecerea numelui orasului sau judetului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema tãrii; de asemenea nu sunt permise reprezentãri numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, steagul tãrii etc.). Stemele localitãtilor trebuie timbrate cu o coroanã muralã corespunzãtoare.
Argument /Varianta nr. 1
Dincolo de forma graficã diferitã, noua variantã de stemã a pãstrat scutul rosu si principala mobilã heraldicã: cetatea de argint, asemenea stemei interbelice a localitãtii, publicate în Monitorul Oficial nr. 182 din 8 august 1931; aceasta pentru cã heraldica apreciazã în mod deosebit continuitatea simbolurilor, singura cale de a constitui o traditie în domeniu. Comisia interbelicã de Heraldicã a si instituit recomandarea ca stemele oraselor din Moldova sã foloseascã scuturi având câmpul rosu, pe când în Muntenia sã fie utilizate scuturi de culoare albastrã. Cetatea semnifica, si la 1931, Curtea domneascã de la Vaslui, construitã de stefan cel Mare. Cercetãrile istorice mai recente au scos la ivealã un document din secolul al XVII-lea, pe care s-a pãstrat, imprimatã în tus negru, pecetea târgului Vasluiului. Acum patru secole, conducerea orasului (soltuzii si pârgarii) îsi întãrea actele pe care le emiteau cu un sigiliu pe care erau înfãtisati doi pesti. Acestia marcau probabil vama de peste care se plãtea la Vaslui si care era, se pare, o importantã sursã de prosperitate a orasului. Valorificând si aceastã zestre heraldicã a Vasluiului, am inclus cei doi pesti într-un ecuson central, pe câmp albastru (azur), orientati pe aceeasi directie, exprimând consensul si armonia, fãcând astfel trimitere la vechiul sigiliu. Ca orice ecuson heraldic, si acesta trebuie sã fie asezat în inima scutului si sã pãstreze dimensiunea de a noua parte din scutul mare. Astfel, la aceastã proportie, pestii din ecuson vor rãmâne vizibili si la dimensiunile reduse ale unui antet sau sigiliu.
Acelasi vechi sigiliu, amintit mai sus, are o inscriptie care aminteste legãtura specialã dintre stefan cel Mare si Vaslui, acesta fiind numit „orasul lui stefan Vodã”. De aceea, am introdus o coroanã deschisã, voievodalã, care timbreazã scutul mic, împodobind în acelasi timp si turnul cetãtii (curtii domnesti).
Pe fundalul scutului stemei, deoparte si de alta a turnului cetãtii de argint se regãsesc douã albine de culoare galben-auriu, care fac trimitere cãtre vechea stemã interbelicã, simbolizând hãrnicia locuitorilor si reflectã o parte din preocupãrile acestora.
Culorile utilizate în exprimarea graficã a heraldicii (rosu – câmpul scutului stemei, galben – coroana si albinele si albastru/azur – ecusonul cu pesti), fac trimitere si stabilesc o încadrare directã cu drapelul României, simbol national.
Forma si proportiile scutului stemei, precum si coroana muralã care timbreazã scutul, nu pot fi modificate, acestea fiind elemente fixate de Comisia Nationalã de Heraldicã din cadrul Academiei Române, în 1993, dupã modelul celor interbelice (1930); ele trebuie sã fie la fel pentru toate localitãtile din tarã. Vasluiului, fiind atât municipiu, cât si resedintã de judet, îi corespunde o coroanã muralã („de zid”) cu sapte turnulete. Întregul ansamblu este construit astfel încât sã se urmãreascã simetria si armonizarea elementelor constitutive.
Argument /Varianta nr. 2 (un ansamblu asemãnãtor cu varianta nr.1)
Elemente diferite fatã de varianta I
In partea centralã, fixat pe turnul cetãtii de argint, se aflã un ecuson ce cuprinde capul de bour cu stea între coarne, flancat la dreapta de o rozã (soare) la stânga – de semilunã, ce reprezenta Stema principatului Moldovei si constituie element de bazã al sigiliului Moldovei, al steagului Moldovei, al monedelor moldovenesti.
De asemenea, sunt prezente deoparte si de alta a turnului cetãtii de argint, douã coroane voievodale moldovenesti semnificând ,,orasul lui stefan Vodã”.
Pestii sunt pozitionati în partea de jos, având aceeasi semnificatie – acum patru secole, conducerea orasului (soltuzii si pârgarii) îsi întãrea actele pe care le emiteau cu un sigiliu pe care erau înfãtisati cei doi pesti. Sunt situati în partea de jos a scutului fãcând trimitere la originea si dezvoltarea târgului Vasluiului.
Argument /Varianta nr. 3 (un ansamblu asemãnãtor cu varianta nr.2)
Element diferit fatã de varianta II
Pe fundalul scutului stemei, deoparte si de alta a turnului cetãtii de argint se regãsesc douã albine de culoare galben-auriu, care fac trimitere cãtre vechea stemã interbelicã, simbolizând hãrnicia locuitorilor si reflectã o parte din preocupãrile acestora.
Vã rugãm sã ne trimiteti numãrul variantei alese de dvs. pe adresa de email pmv@primariavaslui.ro cu titlul mesajului „Dezbatere publica stema municipiu” sau sã vã adresati Registraturii din cadrul Primãriei municipiului Vaslui.
Vã multumim pentru participarea activã la dezbaterea publicã!
