TARIF ZILNIC… Persoanele care muncesc cu ziua beneficiazã de o remuneratie minimã, care creste în fiecare an, odatã cu salariul minim brut garantat în platã. Beneficiarii muncii ziliere pot fi sanctionati dacã nu acordã remuneratii peste minimul legal, dacã folosesc zilieri în alte domenii decât cele permise în lege si dacã nu completeazã registrul special de evidentã.
Potrivit Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activitãti cu caracter ocazional desfãsurate de zilieri, zilierii au dreptul la o remuneratie zilnicã brutã ce nu poate fi mai micã decât valoarea orarã a salariului minim – concret, în 2023, asta înseamnã 18,145 lei/orã, conform HG 1447/2022. Aceasta e valoarea pe care trebuie sã o respecte beneficiarii lucrãrilor în toate domeniile de activitate unde folosesc zilieri. Conform avocatnet.ro, domeniile în care pot lucra zilierii sunt stabilite prin Legea nr. 52/2011, iar lista este exhaustivã – rezultã, deci, cã nu pot fi folositi zilieri în alte domenii decât cele listate. Utilizarea zilierilor în afara domeniilor de activitate prevãzute de lege poate aduce o amendã cuprinsã între 10.000 si 20.000 lei beneficiarilor. Zilierii sunt plãtiti, de principiu, la finalul unei zile de lucru. Exceptional, însã, este posibilã si plata la finalul unei sãptãmâni de muncã, la finalul lunii sau chiar la finalul perioadei de lucru, dar doar dacã zilierul este de acord. Plata remuneratiei se poate face prin orice mijloc legal de platã, deci, de principiu, în numerar sau prin virarea banilor într-un cont bancar.
Pentru remuneratia zilierilor, beneficiarii muncii ziliere trebuie sã achite la stat impozit pe venit (cotã 10%) si contributie la pensii (cotã 25%). Practic, aceste taxe se scad din remuneratia brutã, zilierii primind efectiv remuneratia netã. Acelasi cadru legislativ stabileste si cât poate lucra un zilier pe parcursul unui an. De principiu, un astfel de lucrãtor nu poate activa mai mult de 120 de zile pe an, dar existã si domenii exceptate de la aceastã regulã, în care poate lucra pânã la 180 de zile anual. Tot Legea 52/2011 stabileste cã activitatea desfãsuratã de zilier nu conferã calitatea de asigurat în sistemul public de sãnãtate. Însã, dacã doreste, zilierul se poate asigura optional în sistemul public de sãnãtate. Beneficiarul activitãtii prestate de un zilier are obligatia sã înregistreze, la începutul zilei de muncã, datele de identificare în Registrul electronic de evidentã a zilierilor. Aceastã înregistrare trebuie fãcutã în fiecare zi în care zilierul se prezintã la locul de muncã.
Da de ce zileri ?! De ce nu angajați cu caracter permanent cu forme legale?! Sunt foarte mulți patroni evazionisti care folosesc doar munca la negru cu zilieri prost plătiți pe post de sclavi. Înăsprirea pedepselor celor care folosesc munca la negru. Obligați fermierii care primesc subvenții sa aibă angajați cu forme legale cu caracter permanent.